Astăzi este sărbătorită Ziua Drapelului Naţional. La Făgăraş, acest eveniment a fostorganizat printr-o manifestaremilitară scurtă.În anii trecuți, soldații sărbătoreau alături de făgărăşenicele trei culori, roșu, galben și albastru care formează tricolorul, simbol al națiunii române. Anul acesta, contextul epidemiologic nu a mai permis acest lucru.
Cele trei culori ale drapelului s-au regăsit pe steaguri sau stindarde încă din vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazu. Un astfel de steag, care avea şi un însemn grafic ce îi reprezenta pe arhanghelii Mihail şi Gavril, a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821. Steagul a fost ascuns în timpul revoluţiei pentru a nu fi capturat, iar după ce revolta a fost înabuşită, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât arderea lui. Și totuşi, dupa 60 de ani, drapelul a fost găsit, recondiţionat şi depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din Bucureşti.
Istoria Drapelului Naţional începe însă în 1834, când Alexandru Ghica Vodă, domnitorul Ţării Româneşti, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul pentru corăbii avea două culori: galben şi roşu, iar cel al armatei trei: roşu, galben şi albastru şi un vultur la mijloc.
În timpul Revoluției de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu şi instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional. Tricolorul devenea astfel steagul naţional al tuturor românilor. Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificaţie, roşul semnifică frăţia, galbenul exprimă bogăţia ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile erau împărţite egal pentru ca reprezinta principiul egalităţii, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea.Ziua de 26 iunie a fost proclamată „Ziua Drapelului Naţional” prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
