În tradiţia populară sărbătorile creştine s-au împletit întotdeauna cu o serie de obiceiuri şi credinţe care au mai mult sau mai puţin rădăcini în semnificaţia acelor sărbători. În lumea satului însă, sărbătorile au o strânsă legătură cu recolta şi cu vremea de peste an. Astfel, se spune că, dacă în ajunul Bobotezei este brumă pe pomi, atunci anul va fi rodnic pentru acei copaci, iar dacă în ajun picură din streaşină atunci va fi o vară ploioasă. Se crede şi că tot anul va fi ploios dacă plouă în această zi, iar din direcţia în care va stropi preotul cu agheasmă în această zi, de acolo va veni şi ploaia în acel an. Tot legat de vremea în noul an, se crede că, dacă în ziua în care umblă preotul cu „Iordanul” prin sate zăpada de sub tălpi scârţâie, atunci tot anul va fi unul bogat şi rodnic.
În ceea ce priveşte tradiţiile şi superstiţiile, în ziua de ajun se crede că fetele de măritat îşi pot afla ursitul. Astfel, ele trebuie să pună un fir de busuioc sub pernă în noaptea de ajun şi astfel îl vor visa pe cel sortit lor. În unele zone ale ţării se crede că firul de busuioc trebuie cerut de la preot sau furat de la preot. Tot legat de aflarea sortitului, se crede că fetele tinere care vor pune busuioc la streaşina casei, iar a doua zi acesta va avea chiciură pe el, atunci se vor mărita cu un bărbat bogat, iar dacă fetele se împiedică şi cad pe gheaţă în această zi atunci căsătoria este foarte aproape. În unele zone ale ţării se crede că fetele tinere îşi pot afla ursitul în această noapte dacă împletesc un fir de mătase roşu şi un fir de busuioc şi îl pun pe deget. În acest fel îşi vor visa cu siguranţă ursitul.
O altă superstiţie pentru ziua de ajun de Bobotează este aceea că toţi cei care vor strănuta în acestă zi vor avea un an plin de noroc, iar bolile îi vor ocoli.
Sursa:ziaruldeiasi.ro
