Târgul Mărțișorului și-a deschis „porțile“ anul acesta lângă Cetatea Făgăraș. Astăzi este prima zi în care comercianți au avut posibilitatea să-și valorifice marfa. Oferta de mărțișoare este foarte variată anul acesta, de la tradiționalele mărțișoare cu potcoava și coșarul până la broșe, pandantive până la obiecte unice, tradiționale lucrate de meșterii populari. Comericanții sunt zona Făgărașului dar și din alte colțuri ale țării, Buzău, Teleorman și Iași. Tanti Doinița are 65 de ani, și face mărțișoare de când se știe. Ea este făgărășeancă stabilită în Iași.
Mărțișorul trebuie să devină în timp un accesoriu ce poate fi purtat pe tot parcursul anului, susține făgărășeanca Simona Ciuban care a venit în întâmpinarea concitadinilor cu mărțișoare lucrate manual cu motive tradiționale inedite.
Făgărașenii care vor trece pe la Târgul Mărțișorului o vor găsi și pe Angela Bobeș. Ea a venit cu un mărțișor gustativ, respectiv miere de albine.
Centru Betleem, din cadrul Fundației Diakonia Făgăraș vă așteaptă la târg cu obiecte inedite lucrate de copiii cu dizabilități. Târgul Mărțișorului va rămâne deschis la Cetatea Făgăraș până pe 2 martie.
În ziua de 1 Martie, se celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii. În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara şi iarna. Marţisorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie. În zilele noastre, valoarea mărţisorului începe să fie dată doar de creaţia artistică. Obiectul cu şnur alb-roşu se confectioneaza din orice şi poate să aibe semnificaţii multiple.