Creștinii ortodocși și greco-catolici îi prăznuiesc astăzi pe cei trei mari arhierei: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, veneraţi drept cei mai mari teologi şi păstori duhovniceşti din toată istoria creştinătăţii. Ei sunt sărbătoriți și separat tot în cursul lunii ianuarie, Sfântul Vasile – 1 ianuarie, Sfântul Grigorie – 25, iar Sfântul Ioan – 27 ale lunii. Sunt consideraţi patronii instituţiilor de învăţământ, în special ai celor teologice, care sunt astăzi în sărbătoare.
Cei trei ierarhi au început să fie celebraţi împreună din anul 1081, de pe vremea împăratului bizantin Alexie Comneanul, perioadă în care învăţaţii timpului polemizau pe tema importanţei mai mari a unuia sau altuia dintre cei trei. Disputele au durat câţiva ani, până când cei trei sfinţi s-au arătat în vis unui ierarh din acea vreme, spunându-i că în faţa lui Dumnezeu ei sunt una şi nu există vrajbă între ei. Totodată, l-au rugat să le rânduiască o zi de prăznuire comună pentru a aduce pacea între oameni. De atunci s-a hotărât prăznuirea împreună în ziua de 30 ianuarie a celor trei ierarhi, cinstiţi drept reprezentanţi străluciţi ai unei perioade bogate atât în dispute, dar şi în elaborări teologice de mare valoare, din epoca patristică. Biserica i-a numit „stâlpi ai Ortodoxiei” şi „mari dascăli” ai creştinătăţii. Ei s-au remarcat atât ca păstori şi misionari, cât şi ca moralişti şi dogmatişti.
Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit şi în 1 ianuarie, arhiepiscopul Cezareei şi Capadochiei, s-¬a născut în anul 330, într¬-o familie evlavioasă, de la care a primit o educaţie aleasă, desăvârşită apoi în şcolile vremii din Cezareea Capadochiei, Constantinopol, Atena, unde îl cunoaşte pe Sf. Grigorie de Nazianz. Din 355 profesează retorica, se botează, renunţă la avere, intră în monahism, călătoreşte în Siria, Palestina, Mesopotamia. La întoarcere, se retrage cu prietenul său, Sf. Grigorie, şi înfiinţează o mănăstire. Este hirotonit în anul 364 şi ales episcop al Cezareei în anul 370. S-¬a remarcat prin activitatea sa în ceea ce se numeşte astăzi asistenţa socială, înfiinţând în Cezareea numeroase aşezăminte: azile, ospătării, case pentru reeducarea fetelor decăzute, şcoli tehnice şi un spital pentru leproşi, numite generic „vasiliade”, dar şi prin scrierile sale. În colaborare cu Sf. Grigorie de Nazianz a scris „Filocalia” şi a alcătuit „Regulile vieţii monahale mari şi mici”. Liturghia întocmită de Sf. Vasile cel Mare de oficiază doar de zece ori pe an, iar Molitvele Sf. Vasile cel Mare sunt socotite drept cele mai puternice rugăciuni de dezlegare (exorcizare) şi apărare.
Sf. Grigore Teologul (de Nazianz sau „Cuvântătorul de Dumnezeu”) s-¬a născut în acelaşi an cu prietenul său, Vasile cel Mare, dar a trecut la cele veşnice cu zece mai târziu decât acesta, în 389. Şi¬-a câştigat supranumele de „Teologul” prin cuvântările şi cărţile sale pline de înţelepciune. A fost episcop al Cezareei şi Capadochiei, fiind sărbătorit şi în 25 ianuarie.
Sf. Ioan Gură de Aur (Hrisostom), episcop al Constantinopolului, s-¬a născut în 344 şi a adormit întru Domnul în 407. A fost supranumit „Gură de aur”, pentru talentul său oratoric excepţional. Lui îi datorăm superba alcătuire a Liturghiei care se oficiază în cea mai mare parte a timpului în biserici (alături de cea a Sf. Vasile cel Mare, de zece ori în an, şi de Liturghia Darurilor Mai înainte Sfinţite, săvârşită în Postul Paştelui).
