Institutul Național de Statistică anunță faptul că în perioada 10 mai – 31 iulie 2021, se va face colectarea datelor pentru Recensământul General Agricol- Runda 2020. Datele vor fi colectate printr-un interviu față în față cu capul/şeful exploataţiei agricole cu și fără personalitate juridică, după caz, sau cu o altă persoană din cadrul acesteia care poate furniza informaţiile solicitate, prin intermediul unui chestionar electronic instalat pe un echipament informatic portabil.
Primul recensământ la care regăsim caracteristicile fundamentale ale recensămintelor moderne a fost efectuat în anul 1838 în Ţara Românească. Acesta cuprindea atât caracteristici demografice cât și caracteristici pentru evaluarea stadiului de dezvoltare a agriculturii (suprafeţele cultivate cu cereale, numărul animalelor pe specii, pomicultura, viticultura şi zonele de sericicultură). Primul recensământ al populaţiei şi agriculturii, din perioada 1859 – 1860, a fost efectuat de către cele două oficii de statistică din Ţara Românească şi Moldova, după unirea Principatelor Române. O deosebită importanţă au prezentat recensămintele animalelor domestice din anii 1900 şi 1916, efectuate cu metode moderne de organizare, recomandate de către Institutul Internaţional de Statistică. În anul 1930, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a hotărât să efectueze primul recensământ agricol din ţara noastră, acţiune care a fost abandonată, însă, la cererea Direcţiei recensământului populaţiei pentru a nu afecta pregătirea şi desfăşurarea Recensământului populaţiei din 29 decembrie 1930.
Recensământul agricol din anul 1941, care a fost prima lucrare sistematică de acest gen efectuată în România, s-a desfăşurat în cursul lunii aprilie, concomitent cu cel al populaţiei.
După cel de al doilea război mondial, primul recensământ agricol cu caracter general a fost efectuat în anul 1948. Între anii 1951 şi 1989, au fost efectuate numai recensăminte specializate. După anul 1990, primul recensământ general agricol s-a efectuat în anul 2002, urmat de cel din anul 2010. Runda 2020 a recensământului general agricol este impusă de obligația României de a respecta legislaţia europeană în domeniul statistic, precum şi recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, conform cărora fiecare stat membru trebuie să efectueze un recensământ general agricol o dată la 10 ani. După anul 2002, în perioadele intercensitare, au fost efectuate anchete structurale în agricultură (micro-recensăminte) în anii 2005, 2007, 2013 si 2016. Recensământul General Agricol, runda 2020, va evidenţia schimbările intervenite de la runda 2010, referitoare la caracteristicile structurale ale exploatațiilor agricole, în ceea ce priveşte situația suprafețelor agricole utilizate, a suprafețelor aflate sub restricţii de mediu, a efectivelor de animale şi adăposturile pentru animale, a persoanelor care au lucrat în agricultură, măsurile de dezvoltare rurală etc. Rezultatele Recensământului General Agricol trebuie să răspundă atât cerințelor europene pentru respectarea criteriilor de comparabilitate internaţională, cât și cerințelor naționale, asigurând informații care vor fi utilizate de către decidenți politici, cercetători, fermieri și publicul larg, pentru a înțelege mai bine starea și structura sectorului agricol și impactul agriculturii asupra mediului. Recensământul va furniza indicatori statistici pentru monitorizarea și evaluarea Politicii Agricole Comune care, în anul 2018, a sprijinit fermierii europeni cu 58,82 miliarde euro, sumă ce a reprezentat aproape 40% din bugetul global al Uniunii Europene. Ca țară cu cele mai multe și printre cele mai mici exploatații agricole , România deține 33% din numărul total de exploatații agricole din UE, cu o dimensiune medie de circa 3,6 ha/exploatație, cu mult mai mică decât dimensiunea medie la nivelul uniunii, de 16,6 ha/exploatație, importanța rezultatelor recensământului agricol devine evidentă pentru fundamentarea Politicii Agricole Comune care să asigure țării noastre un sector agricol rezilient, durabil și competitiv în UE. Datele vor permite urmărirea și a unor indicatori statistici de agri-mediu care măsoară impactul agriculturii asupra mediului. Astfel, se vor putea susține dezbateri cu privire la o serie de politici, inclusiv politica agricolă comună, politica de dezvoltare rurală, politicile de mediu și așa-numitul acord verde.
sursa:insse.ro
