Paștele este una dintre sărbătorile mari de peste an, dar spre deosebire de Crăciun, acesta nu se sărbătorește în fiecare an la aceeași dată. În 2023, atât Paștele ortodox, cât și cel catolic vor fi sărbătorite în luna aprilie. În 2023, Paștele ortodox va pica duminică 16 aprilie, iar Paștele catolic va fi sărbătorit în data de 9 aprilie. În cazul catolicilor Postul Paștelui se ține în perioada 22 februarie – 8 aprilie.
Postul Sfintelor Paști, pentru ortodocși, începe anul acesta pe 27 februarie. Acest post, este cel mai lung și cel mai aspru din posturile de durată întâlnite în Biserica Ortodoxă, este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare. Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Paresimi. Postul Paştelui ne aminteşte, prin durata lui de 40 de zile, și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, atunci când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creştinii ortodocşi, postind 40 de zile, primesc Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.
Se observă repetarea numărului 40, care, în sens religios, are o semnificaţie aparte. Potopul lui Noe a durat 40 de zile şi 40 de nopţi. De asemenea, profetul Iezechiel a stat culcat 40 de zile pentru cei 40 de ani de nelegiuiri ai poporului iudeu. Primii regi ai poporului ales, David, Solomon, au domnit tot 40 ani, ca şi alţi regi sau judecători drepţi, precum Otniel, Debora şi Barac, Ghedeon, Eli, Ioaş.
În primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele două zile înainte de Paști, alții o săptămână, în vreme ce unii posteau opt săptămâni. La sfârșitul secolului al III lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor) care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durată acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.
Biserica Ortodoxă Română a stabilit, printr-o decizie luată încă din anul 1956, o serie de categorii de persoane care nu trebuie să țină post.
Nu trebuie să țină post femeile însărcinate și cele care alăptează, dar nici copiii care sunt mai mici de șapte ani. De asemenea, scutiți de Postul Mare sunt și copiii care au între 7-12 ani, dar și credincioșii care au diverse afecțiuni medicale, indiferent de vârstă.
În perioada Postului Mare nu se consumă lapte, brânză, ouă, carne și nici măcar pește, decât în zilele cu dezlegare (Buna Vestire, Intrarea Domnului în Ierusalim, Floriile). Tot în Postul Paștelui nimeni nu are voie să organizeze nunți sau botezuri până după Paște și de asemenea nu se țin nici petreceri și nu se organizează nici zile de naștere.
Totodată, cu doar câteva zile înainte de sfârșitul Postului Paștelui, credincioșii ce l-au ținut sunt nevoiți să se spovedească, iar mai apoi urmează să fie împărtășiți.
Românii au liber în prima și în a doua zi de Paște (16-17 aprilie), iar începând din anul 2018, și în Vinerea Mare ( 14 aprilie).
Surse: crestinortodox.ro; antena3.ro
