Piaţa gazelor din România este complet liberalizată, începând de miercuri, 1 iulie, ceea ce ar trebui să ducă la creşterea concurenţei şi la scăderea preţurilor, însă consumatorii casnici nu simt deocamdată aceste beneficii, pentru că preţurile din ofertele marilor furnizori rămân aceleaşi ca până acum. Orice consumator de gaze avea posibilitatea, teoretic, de a-şi schimba furnizorul şi de a trece în piaţa liberă încă din 2007. Practic, foarte puţini au făcut-o, întrucât până acum exista încă preţul reglementat, stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare (ANRE) la nivel minim.
Însă, începând de la 1 iulie, ANRE nu mai fixează preţul de vânzare a gazelor către consumatorii casnici, iar aceştia ar trebui să cerceteze piaţa şi să aleagă cel mai bun preţ.
Liberalizarea vine într-un moment în care piaţa furnizării de energie este extrem de concentrată, două dintre companii, Engie şi E.ON, având 90% dintre clienţii casnici. Aceste companii au trimis clienţilor oferte cu acelaşi preţ ca şi până acum şi, dacă nu există niciun răspuns din partea oamenilor, ofertele intră automat în vigoare.
Cu toate acestea, autorităţile susţin că tarifele pentru populaţie ar trebui să scadă, deoarece pe bursă cotaţiile gazelor cu livrare în a doua parte a anului sunt la niveluri mai mici decât până acum.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara, pentru Digi24, că populaţia ar trebui să plătească facturi cu 10-15% mai mici, odată cu liberalizarea.
Totodată, specialiştii spun că liberalizarea va conştientiza consumatorii şi îi va impulsiona să se implice mai mult, să compare preţurile din piaţă şi să analizeze mai bine ofertele pentru a semna cele mai bune contracte.
De asemenea, oamenii trebuie să ştie că îşi pot schimba furnizorul oricând, în cel mult 21 de zile, printr-o simplă solicitare, chiar dacă au semnat contracte noi pe o perioadă determinată şi acea perioadă nu a expirat încă.
În cazurile în care un client final ajunge în situaţia de a nu avea asigurată furnizarea gazelor, ANRE desemnează un furnizor de ultimă instanţă care are obligaţia de a-l prelua şi de a-i livra temporar gaze naturale la un preţ aprobat de ANRE, clientul având posibilitatea, ulterior, să-şi aleagă un alt furnizor.
În cazul unei întreruperi în alimentare, clientul final se poate adresa atât operatorului de distribuţie, cât şi furnizorului.