Spor de izolare, spor pentru condiții vătămătoare, pentru munca pe ture, spor de consemn la domiciliu sau de suprasolicitare neuropsihică, sunt câteva dintre sporurile de care au parte angajații la stat din România. Cei care lucrează în instituțiile de cultură, de exemplu, primesc sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare și pentru condiții grele de muncă. Preoții care predau în învățământul preuniversitar primesc un spor de până la 80% dacă provin din biserici cu venituri reduse, în timp ce cadrele didactice care lucrează în localități izolate beneficiază de un spor de 20%.
Fostul ministrul al Muncii, Violeta Alexandru, a făcut public un centralizator al sporurilor din domeniul bugetar. Ea spune că a identificat până acum șapte familii ocupaționale de funcții bugetare (învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție și Curtea Constituțională, apărare, ordine publică și securitate națională, administrație). Aceste categorii beneficiază de peste 50 de tipuri de sporuri – de la spor pentru condiții de stres sau suprasolicitare neuropsihică, la spor pentru munca în ture, spor pentru gestionarea informațiilor clasificate sau pentru păstrarea confidențialității.
Și vechimea în muncă aduce o majorare a salariului la nivelul posturilor cu aceleași cerințe. Nominalizarea în proiecte din fonduri europene aduce o majorare a salariului de până la 50%. Între beneficiile bugetarilor se numără și indemnizația de hrană (347 lei/lună) și voucherele de vacanță. Violeta Alexandru a publicat, pe Facebook, mai multe tabele în care se regăsesc condițiile de acordare și cuantumul sporurilor.
AICI aveți tabelele cu condițiile de acordare și cuantumul sporurilor, pentru cele șapte familii ocupaționale de funcții bugetare