Pe 20 iulie se sărbătorește Sfântul Ilie, ocrotitorul recoltelor

0
61
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

În fiecare an, pe 20 iulie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Ilie, numit și ocrotitor al recoltelor sau aducătorul de ploi. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat ocrotitorul aviatorilor.
Sfântul Ilie a trăit în Regatul de Nord al lui Israel, în vremea domniei regelui Ahab. Sfântul Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul lui Aaron) și a trăit cu mai bine de 800 de ani înainte de Hristos. Vechiul Testament istorisește despre faptele lui în cărțile numite Regi. Este ales de Dumnezeu să certe aspru pe regele Ahab și pe cei care-l urmau pe calea păgânească a adorării lui Baal. Sfântul Ilie a fost hrănit de corbi pe când era retras la pârâul Cherit și de un înger pe drumul spre Muntele Horeb; datorită rugăciunii sale, Dumnezeu oprește ploaia timp de trei ani și jumătate; înmulțește făina și uleiul văduvei din Sarepta Sidonului și îl învie pe fiul ei; a chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusă de el lui Dumnezeu; a înlăturat cultul zeului Baal; l-a văzut pe Dumnezeu în isihie, (vântul liniștit); a fost ridicat în carul de foc și s-a arătat la Schimbarea la Față a Mântuitorului de pe muntele Tabor. Sfântul Ilie este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie în gura peșterii sale (hrănit de corb), fie în carul de foc (în care a fost răpit la cer). Sfântul Ilie este socotit și protopărintele monahismului creștin. Ilie Tesvieteanul primește o cinste deosebită din parte Bisericii, întrucât ziua prăznuirii sale este marcată în calendarul ortodox cu roșu, marcare ce nu apare la niciun alt prooroc. Tradiția spune că, atunci când tună și fulgeră, Sfântul Ilie pleacă la vânătoare de demoni. Fulgerele sunt produse de biciul său de foc, în timp ce tunetele sunt provocate de roțile carului și de viteza trăsurii pe care o conduce vizitiul său, Ilie Pălie. Potrivit tradiției, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor sau în cămări. Mai erau adunate plantele care se foloseau la vrăji şi farmece. În ajunul zilei de Sfântul Ilie, fetele necăsătorite se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, unde se tăvăleau goale prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Dacă în noaptea aceea visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri, iar dacă visau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni. Tradiția mai spune că, oamenii nu trebuie să plece la drum pentru a nu fi loviţi de fulgere și că trebuie să îşi facă cruce, pentru că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului să lovească în toate, numai în cruce nouă nu. În ceea ce privește superstițiile legate de Sfântul Ilie, se spune că oamenii nu lucrează pentru a nu-l supăra pe acesta și să nu arunce cu fulgere în ei. Dacă va ploua, pomii își vor strica roadele, iar recoltele țăranilor vor fi sărace. De Sfântul Ilie, apicultorii obișnuiesc să recolteze mierea de la albine.
Totodată, ziua Sfântului Ilie este și un motiv de sărbătoare pentru români, deoarece mai mult de 150.000 de oameni îşi serbează onomastica.

LĂSAȚI UN MESAJ