Păstrăvul – o delicatesă profitabilă

1
986
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

Pe timp de criză, tot mai mulţi făgărăşeni caută noi idei de afaceri sau soluţii de a-şi susţine busines-ul început. Începând din 1990, Ţara Făgăraşului a suferit destule transformări, cel puţin din punct de vedere al ocupaţiilor. Mulţi oameni au lăsat la o parte agricultura şi s-au hotărât să-şi investească banii în alte domenii. Unul dintre ele este piscicultura. În satele de sub munte s-au dezvoltat cu repeziciune zeci de păstrăvării care au ajuns să fie principalele furnizoare ale marilor magazine din România.

Deprindere de familie
Emil Stroie din comuna Recea a ajuns să fie cel mai mare păstrăvar din Ţara Făgăraşului. Asta după o muncă de zeci de ani în care a îmbinat utilul cu plăcutul. Şi cum totul are un început, creşterea peştilor de munte a deprins-o încă de mic copil, de la tatăl şi bunicul lui. La vârsta maturităţii s-a gândit să-şi amenajeze propria crescătorie de peşte. „Tatăl meu a fost silvicultor, s-a ocupat, în special, de vânătoare şi salmonicultură. Aşa a început, prin anii 1954 – 1955, creşterea puieţilor pentru repopularea apelor de munte. De atunci, la Dejani, pe un teren unde aveam o baltă plină cu păstrăvi, s-a înfiinţat o păstrăvărie pentru producerea şi repopularea puieţilor din apele de munte“, a spus crescătorul de păstrăvi Emil Stroie.

În timp, cu investiţii de zeci de mii de euro, a reuşit să transforme pasiunea în afacere. Astfel, la marginea satului Berivoi, pe aproape 2 hectare de teren, se întinde un heleşteu în care vieţuiesc nu mai puţin de 50.000 de păstrăvi maturi şi puieţi, care ajung în…farfuriile gurmanzilor din toată ţara. „După 1990, am început să dezvoltăm o afacere de familie. Aşa s-a ajuns la acest heleşteu, care, aparent, nu prea pare de păstrăvi. Multora dintre crescătorii de păstrăvi nu le-a venit să creadă, dar este un mediu prielnic creşterii acestor peşti, pentru că izvoarele de jos dau răcoare vara. Dacă n-ar fi fost aceste izvoare, cu siguranţă peştii nu ar mai fi supravieţuit până acum“, mai povesteşte Emil Stroie.

Abator şi fabrică de conserve din bani europeni
În păstrăvăria de la Berivoi sunt crescute două specii de păstrăvi – curcubeu şi fântânel. Hrana peştilor este destul de costisitoare pentru că este adusă din străinătate. Din această cauză, profitul nu este pe măsura muncii. De curând însă, toţi păstrăvarii din Ţara Făgăraşului s-au reunit într-o asociaţie, lucru care le-a sporit şansele în accesarea fondurilor europene. Astfel, o parte din cheltuielile cu întreţinerea salmonidelor a urma să fie susţinută cu aceşti bani.
De curând, prin intermediul Camerei de Comerţ şi Industrie, crescătorii de peşti au obţinut 5 milioane de euro pentru extinderea şi dezvoltarea afacerii. „Este vorba de programul operaţional pentru pescuit care să se adreseze în special comunităţilor care au ape interioare. La nivel naţional au fost selectate 11 programe, dintre care singurul, altul decât zona Dunării, suntem noi, cei din Ţara Făgăraşului. Este un lucru extrem de benefic pentru zona noastră şi un astfel de proiect ar trebui promovat în întreaga Europă. Şi asta pentru că noi avem o tradiţie în a creşte păstrăvi. Am luat în considerare Văile Brezei, Dejani şi Sâmbăta, în aşa fel încât acest teritoriu să fie omogen, aşa cum ni s-a impus de către finanţator, iar noi sperăm să aducem în atenţia românilor şi nu doar a lor, produse tradiţionale făgărăşene: e vorba de păstrăvul afumat, specific zonei. Sperăm să avem succes“, a spus directorul CCI Făgăraş, Gabriel Vâju.

„Am înfiinţat această asociaţie prin care putem să procurăm hrană pentru peşti fără intermediari, iar valorificarea să o facem impunând nişte preţuri accesibile pentru consumatori. Pentru că anumite supermarketuri impun preţuri foarte mari“, a concluzionat Emil Stroie.

Cu ajutorul acestor bani, păstrăvarii Făgăraşului doresc să înfiinţeze un abator specializat pentru procesarea păstrăvului şi chiar o fabrică de conserve. Amintim că din crescătoriile de păstrăv din Ţara Făgăraşului pleacă anual în jur de 400 de tone de păstrăv, însă doar pe piaţa internă.
(Iulia GRECU)

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ