Oltul răvăşeşte Ţara Făgăraşului

0
311
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

Chiar dacă inundaţiile din Ţara Făgăraşului nu se pot compara ca şi efect distrugător cu cele din Moldova, nici zona noastră nu a fost ferită de stihiile naturii. Ploile torenţiale, vijeliile, grindina au afectat drumurile, căile de acces, locuinţele şi culturile oamenilor de aici. Cursul Oltului a crescut la niveluri fără precedent, inundând satele din amontele Făgăraşului, acolo unde lucrările de amenajări hidrografice, începute în anii 80 şi neterminate după 1989, nu au putut împiedica puhoaiele să inunde casele oamenilor şi câmpurile cultivate.
Relativ mai apărat decât aceste zone,Făgăraşul nu a suferit din cauza creşterii nivelului apelor Oltului. Mai puţin locuitorii cartierului Galaţi, care, din cauza proastei calităţi a recentelor lucrări de canalizare, s-au trezit cu apa în case. Autorităţile şi reprezentanţii ISU monitorizează în continuare nivelul apelor râului, codurile galbene şi portocalii de inundaţii succedându-se unul după altul.

Ciobani izolaţi în câmp
Apele mari ale Oltului nu le-au făcut probleme doar localnicilor din comuna Comăna, Hoghiz sau Părău, ci şi celor din Mândra. Un cioban care avea stâna la doar câţiva metri de Olt a rămas izolat cu cele peste 400 de oi, după ce apele au inundat întreaga luncă. Echipe ale ISU Făgăraş şi reprezentanţi ai administraţiei locale din Mândra s-au aflat marţi, 29 iunie, în zonă pentru a-i ajuta pe aceşti oameni. Ciobanii însă au refuzat sprijinul de teamă ca nu cumva animalele să se înece. „Avem o situaţie mai deosebită, Oltul a ieşit pe malul stâng, a ajuns undeva la 100 m de stână şi ciobanul a retras oile pe un loc mai înalt. El nu vrea să părăsească locul, spune că dacă punem în barcă 5-6 oi, celelalte intră în apă şi se îneacă toate. Pe altă parte a digului este un om cu vacile. Nu putem să facem mai mult decât să le ducem mâncare şi apă şi să urmărim nivleul apelor“, a spus viceprimarul comunei Mândra, Gheorghe Chelemen.

Drum rupt de ape la Şona
Şi nu sunt singurii oameni afectaţi de apele tot mai mari ale Oltului. Şi localnicii din Şona sunt în dificultate, după ce Oltul a inundat drumul care face legătura cu Făgăraşul. „Şi drumul de la Şona e stricat. Totuşi, încă se mai poate circula pe un sens, dar destul de greoi. Trebuie să mergem şi acolo cu utilaje să-l facem“, a mai spus viceprimarul comunei Mândra.
În weekend-ul care tocmai a trecut, o altă stînă din comuna Mândra a fost evacuată pentru a fi ferită de apele Oltului. Reprezentanţii ISU şi cei ai Primăriei Mândra au avut nevoie de patru ore pentru a muta din satul Şona cele 383 de oi şi cei doi proprietari ai stînei, aflaţi izolaţi în lunca Oltului. Această intervenţie vine după ce în urmă cu două săptămîni o altă stînă din satul Şona a fost evacuată, iar proprietarul celei de a doua a refuzat mutarea.

Digul salvator pentru Făgăraş
Deşi apele Oltului au început să crească încă de la sfârşitul săptămânii trecute, până acum nu au fost înregistrate pagube însemnate pe raza Făgăraşului. Casele şi blocurile din municipiu sunt ferite de inundaţii, deoarece, în anii ’80, malul drept al Oltului a fost consolidat. Comuniştii au construit un dig, care însă nu protejează decât oraşul şi localităţile din aval. „Suntem foarte norocoşi. Dacă nu era digul, păţeam ca în anii 1975, ne apăram cu saci de nisip împotriva furiei apelor. Râul Berivoi, care pe atunci trecea prin oraş, din cartierul Gării spre centrul oraşului, s-a revărsat atunci şi a fost inundaţie până la fostul cinematograf Negoiu. Oamenii s-au suit în podurile caselor pentru că Oltul ajunsese până acolo şi era foarte mare“, „Capul lui Ceauşescu este aici, nu al celor care ne conduc acum. El a făcut atunci digul şi ne salvează şi acum. În 1975 am locuit chiar lângă Olt şi ajunsese apa până la piept în case“, „Noroc cu digul, că dacă nu era, ar fi fost apă peste tot. Făgăraşul este apărat datorită acestuia. Cine a făcut digul, l-a făcut cu cap“, au spus făgărăşenii.
În amonte însă, între Mândra şi Hoghiz, pe o porţiune de câteva zeci de kilometri, totul a rămas în fază de proiect. Proiect care nici până în ziua de azi nu a fost finalizat. Totuşi, oamenii mai speră că şi în acea porţiune se va construi un dig care să îi salveze de viiturile ce vor urma.

Deşi la Făgăraş nu există încă pericol de inudaţii, la Primăria Făgăraş s-a instituit serviciul de permanenţă. „Pe raza municipiului Făgăraş nu sunt probleme în ceea ce priveşte inundaţiile. Sunt câteva terenuri inundate, dar în rest nu sunt probleme. Prevenirea se face în permanenţă de către angajaţii Primăriei Făgăraş, instituţie care a instituit serviciul de permanenţă şi monitorizează cursul râului Olt zilnic“, a spus Marian Harabagiu, şeful Protecţiei Civile din cadrul Primăriei Făgăraş.

Cu acelaşi scop, Nitroporos SRL Făgăraş a fost atenţionat de către Prefectura Braşov pentru ridicarea tuturor stăvilarelor prizei de apă de pe râul Olt, astfel încât să se asigure tranzitarea fără probleme a debitului excedentar.

Gospodării inundate în cartierul Galaţi
Teamă. Aceasta e starea de spirit care îi stăpâneşte pe locuitorii cartierului Galaţi care au casele construite la câţiva zeci de metri de digul de protecţie al râului Olt. Toată săptămâna, oamenii s-au luptat cu apele, încercând să împiedice şuvoaiele să le intre în case. „De o săptămână ne chinuim cu apa. Nu mai putem şi nu ne ajută nimeni cu nimic. A intrat apa în curte şi în casă e numai mizerie şi grădina e toată plină cu apă, nu mai am nimic şi am muncit cu pastilele în buzunar“, a spus o localnică disperată.
„Dacă ne va intra apa în casă vom fi nevoiţi să ne urcăm pe casă. Nu ar fi prima dată, aşa am făcut şi în 1975, când Oltul ne-a intrat în case. Au venit pompierii şi poliţiştii şi au scos apa de trei ori în săptămâna asta, dar degeaba au scos-o, că în două ore, era la loc. Dacă autorităţile nu iau măsuri să astupe gurile de canalizare, apa va ajunge la nivel cu Oltul“, a declarat un alt localnic afectat de inundaţii.

Oamenii dau vina pe firma care a efectuat lucrările de canalizare şi implicit, pe autorităţi. Ei spun că lucrările de canalizare au fost făcute de mântuială, iar acum, când necazul le-a bătut la uşă, Primăria nu i-a ajutat decât cu cateva remorci de nisip.
Alături de teamă, gălăţenii nutresc şi furie şi revoltă. La adresa celor care au executat lucrările de canalizare, din cauza cărora, spun ei, apa le ajunge în case. „Au venit cei de care au făcut lucrările la canalizare şi i-am rugat să vină şi în curţile mai grav afectate de inundaţii şi mi-au răspuns simplu că ei nu vin, pentru că le e frică ca se murdăresc! Păi atunci cum au făcut ei lucrările la canalizare? Nu trebuia să pună în funcţiune canalizarea până nu pun pompele de absorbţie din bazin. Acum trei zile, când i-am zis domnului de la diguri că gurile de canal nu sunt etanşate, mi-au zis că sunt nebun, că ei au astupat şi au pus garnituri. Dar atunci de ce vine apa pe ele dacă au pus garnituri?“
Aproape 10 case din Făgăraş sunt în această situaţie. Iar numărul acestora creşte continuu, cu fiecare ploaie care cade. Acum, oamenii stau şi se uită a pagubă la ce-a mai rămas de culturile lor din grădină şi cum tencuiala caselor mai are puţin şi cade din cauza infiltraţiilor de apă.
(Iulia GRECU)
(Mihaela BĂRGĂOANU)

Culturile inundate trebuie raportate la APIA
Culturile inundate trebuie raportate la Agenţia de Plăţi pentru Agricultură în termen de 10 zile de la apariţia cazului de forţă majoră. În caz contrar, fermierii ar putea să-şi piardă banii pentru terenul în cauză.
Precipitaţiile din ultima perioadă au inundat multe terenuri în Ţara Făgăraşului, în special în lunca Oltului. Unora dintre agricultori le-au fost compromise astfel mare parte din culturi. Oamenii au pierdut astfel tot ce au investit în primăvară şi ar putea să piardă şi banii pe care primesc de la APIA pentru terenurile cultivate, dacă nu anunţă cazul de forţă majoră.

„Terenurile inundate trebuie anunţate la centrul APIA de care aparţin, pentru a putea fi luate în evidenţele noastre ca teren cultivat şi pentru ca fermierii să poată beneficia, chiar dacă aceste culturi au fost compromise, de sprijinul financiar“, a declarat şeful centrului APIA Şercaia, Victor Macoş.

Astfel, fermierii trebuie să transmită centrelor judeţene APIA o înştiintare însoţită de acte doveditoare. Dacă terenurile inundate nu se află în zone declarate calamitate printr-un act normativ, fermierii trebuie să prezinte, alături de înştiinţare, o copie după procesul verbal de calamitate sau adeverinţă de la primărie sau copie după procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Dacă aceste culturi inundate se găsesc în zone declarate calamitate printr-un act normativ naţional, fermierii trebuie să transmită centrelor judeţene APIA doar înştiinţarea, fără alte acte doveditoare

Este important de menţionat faptul că fermierii care nu înştiinţează APIA cu privire la apariţia unui caz de forţă majoră, respectiv culturi calamitate, riscă să piardă sprijinul financiar.
Lavinia GHEORGHE

Gest umanitar pentru sinistraţi
În ajutorul sinistraţilor din Moldova a venit şi administraţia locală, care a instituit un centru de primire a ajutoarelor. Aici, orice făgărăşean este aşteptat să dea o mână de ajutor oamenilor în nevoie. „Am fost sunat de mulţi primari din localităţile din Moldova, unde Siretul a făcut prăpăd şi mi-au spus că se confruntă cu mari dificultăţi. Ne-am gândit atunci că trebuie să ajutăm şi noi, cât putem şi cât ne permitem. Am declanşat o acţiune de strângere de ajutoare pentru sinistraţii din Moldova, respectiv pentru judeţele cele mai afectate, Neamţ, Botoşani şi Iaşi. Sperăm ca fiecare făgărăşean să poată face un gest umanitar pentru sinistraţi. Ei au nevoie de produse neperisabile, pături, mobilier, chiar şi electrocasnice. Un astfel de centru a fost instituit la Cercul Militar. De asemenea, făgărăşenii pot suna şi la Primăria Făgăraş la numărul de telefon 0268/211313, pentru mai multe detalii“, a spus primarul municipiului Făgăraş, Sorin Mănduc.

Toate lucrurile care se vor strânge vor fi donate, la sfârşitul acestei săptămâni, oamenilor din judeţele cele mai afectate. Însă tot în aceste zile făgărăşenii pot dona şi materiale de construcţii la acelaşi centru de la Cercul Militar. Şi asta pentru că administraţia locală va ajuta o localitate din judeţul Iaşi, mai precis Mogoşeşti-Siret. Aici 11 case au fost afectate în urma inundaţiilor, iar acestea trebuie reconstruite. Oamenii au nevoie de materiale de construcţii. „Ne-am gândit să ajutăm o localitate inundată din judeţul Iaşi. Mogoşeşti-Siret are 4.200 de locuitori ce au fost afectaţi de râul Siret. Acolo sunt câteva case dărâmate care trebuie reconstruite. Tocmai de aceea ne-am gândit să strângem şi materiale de construcţii. Orice făgărăşean care vrea să ajute sinistraţii, poate dona cherestea, ciment, ţiglă, cărămidă, ce crede că este util acestor oameni. Aşteptăm făgărăşenii să ne contacteze la numărul de telefon mai sus menţionat“, a completat Sorin Mănduc. Ploile din ultimele săptămâni a făcut nu mai puţin de 23 de victime şi au inundat sute de gospodării şi case.

Concitadinii noştri care doresc să doneze sume de bani în ajutorul sinistraţilor, o pot face în următoarele conturi:
CONT IBAN: RO 79 TREZ 5915005 XXX 000165 Trezoreria Municipiului Suceava
CONT IBAN: RO 60 TREZ 116 500 506 X00 4619 (CF 3372696) Trezoreria Botoşani
RO 47 RNCB 0196040242990010 BCR Piatra Neamţ
(Alina ROMAN)

LĂSAȚI UN MESAJ