O seară la televizor

3
34
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

Ce faci când ai o după-amiază liberă, un weekend liber, nicio ofertă de pe la prieteni şi o vreme urâtă afară? Aplici cea mai ieftină formă de divertisment a românului-televizorul. După ce îţi iei doza suficientă de fiere de la posturile de ştiri – că dai şi tu pe acolo ca să vezi pe ce lume trăieşti (parcă n-ai şti!) – şi butonezi agasat încheind cu „Mai dăi şi-n aia mă-sii!“, îţi rămân două alternative. Filme artistice sau documentare. În speţă, HBO (cu similarele) sau Discovery (cu înruditele). În pofida numeroaselor reluări, tot găseşti un film de văzut. Iar la posturile cu documentare ai întotdeauna ceva de văzut. Dacă tot nu mai timp de citit (asta dacă ai simţit vreodată nevoia şi ai trecut de Click, Sandra Brown şi Sven Hassel), măcar cu Discovery să-ţi mai salvezi cultura generală (pe care oricum nu mai pune nimeni preţ).

O astfel de duminică am avut eu în ultimul weekend. Două filme de HBO mi-au atras atenţia. Şi mi-au lăsat sentimente contradictorii. Ambele româneşti. Unul documentar, altul artistic. Documentarul se numeşte „Victoria“ şi povesteşte chiar despre oraşul de la poalele Munţilor Făgăraş. Despre destinul unui orăşel fără istorie, fără tradiţie, ctitorie comunistă, care până în 1989 n-ave nici biserică (acum are două) şi nici gară (nu are nici acum). Zonă monoindustrială, dependentă de combinat, oraş care moare lent, la fel ca multe alte surate din eterna şi fascinanta Românie. Oraş cu o populaţie eterogenă, parţial de prin partea locului, parte din alte zone ale ţării, fii ai celor goniţi de sărăcia din locurile de baştină şi atraşi de industrializarea forţată din anii comunismului. Din păcate, filmul nu arte nici ritm, niciun mesaj clar. Are unele secvenţe extrem de lungi, adormitoare, şi un stil dezlânat, sărind de la una la alta, sub pretextul atmosferei de oraş împietrit, care moare lent. Şi un montaj la care au căzut multe secvenţe (ştiu de pe la localnici cam ce s-a filmat), rezultatul fiind un film incoerent, care te lasă cu un gust nelămurit.

Al doilea film este însă, în opinia mea, unul bun. Şi asta nu neapărat pentru că a luat mai multe premii la TIFF. Se numeşte „Felicia, înainte de toate“ şi povesteşte ultima zi din vizita în ţară a unei românce emigrate în Olanda. Pe fundalul creat de făcutul bagajelor-drumul la aeroport-pierdutul avionului-încercarea de găsire a unei căi de întoarcere în Olanda, are loc o radiografie extrem de bine scrisă şi jucată despre relaţiile dintre părinţi şi copii, dintre cei plecaţi şi cei rămaşi în ţară, dintre tineri şi cei mai puţin tineri. Veţi avea surpriza să recunoaşteţi în multe dintre replicile filmului secvenţe din dialogurile pe care le-aţi avut cu părinţii voştri, indiferent dacă aţi emigrat sau aţi rămas în ţară.Vedeţi acest film, că merită. Nu cred că la finalul zilei vă veţi culca cu gândul că iarăşi aţi pierdut o seară la televizor.

3 COMENTARII

  1. Mi s-a intimplat si mie!Daca doresc stirile la zi,butonez de colo,colo!Pentru ca diversitatea da culoare! Dar daca ai discernamint stii sa separi !Mia degraba le caut pe internet,pe diverse site-uri!Le compar,le cern si le acumulez sau le elimin!Dar salvarea este doar la televiziunile cu programe de cinema!Poate am imbatrinit si nu mai am rabdare pentru „divertismentul”facil,uneori chiar intristator prin mesaj!Nu pot sa urmaresc emisiunile distractive cu „facilitati”vizuale erotice!Cu distincte apeluri triviale!Unde esti tu ,Toma?(Caragiu,fireste),unde sinteti maestrii Birlic si Giugaru?Nu se mai nasc asemenea genii ale comediei romanesti!

  2. Cred ca am imbatranit si eu.Cand eram mai tinar,au fost anumite filme pe care trebuia sa le vad de 3 ori ca sa le inteleg mesajul.Recunosc,am fost ,sunt si voi fi „adicted to movies”.Toata viata mi-am dorit sa am filmoteca mea,sa pot sa revad un film care m-a facut sa rad sau sa plang.Acum,in toamna vietii,am ceea ce mi-am dorit iar atunci cand simt ca totul o ia razna, ma refugiez in lumea filmelor.Stiu ca viata nu este un film dar de multe ori un film este oglinda vietii si de foarte multe ori ne regasim noi pe noi in filme.Daca Dan Ciocoiu ne-a recomandat filmul”Felicia,inainte de toate” eu as dori sa va recomand altul(poate ca l-ati vazut deja):”The Terminal” cu Tom Hanks.

LĂSAȚI UN MESAJ