Conform unui comunicat de presă transmis vineri 12.01.2023, de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) au fost aduse noi prevederi la Legea Cadastrului şi a Publicităţii Imobiliare. Majorarea sumelor cu care sunt finanțate lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților contractate de primării la nivel de sector cadastral și asigurarea fondurilor bugetare pentru lucrări de înregistrare sistematică în minimum trei unități administrativ-teritoriale (UAT) din fiecare județ, nominalizate de consiliile judeţene, sunt două dintre noile prevederi ale Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.25/11.01.2024.
Potrivit modificărilor și completărilor aduse Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, sunt majorate sumele acordate pentru lucrările de înregistrare sistematică contractate de primării la nivel de sector cadastral, de la 84 de lei + TVA/carte funciară, la 109 lei + TVA/carte funciară. Totodată, sunt asigurate fondurile pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) pentru minimum trei UAT-uri din cadrul fiecărui judeţ, nominalizate de consiliile judeţene. O altă modificare a actului normativ permite finanțarea, prin PNCCF, a lucrărilor de întocmire a planurilor parcelare, coordonate de comisiile locale de restituire a proprietăților funciare. În cazul terenurilor din extravilan care au făcut obiectul legilor fondului funciar și pentru care suprafața din măsurători este mai mare decât cea înscrisă în actele de proprietate, diferența de suprafață va fi înscrisă cu mențiunea proprietar neidentificat și rămâne în rezerva Comisiei Locale de Fond Funciar. Prestatorul respectivei lucrări de înregistrare sistematică va fi remunerat cu 50% din prețul pentru unitatea de măsură, respectiv hectar sau imobil. Noile prevederi permit accelerarea procedurii de înregistrare sistematică a proprietăților, prin eliminarea obligativității contrasemnării, de către primar, a documentelor tehnice ale cadastrului sistematic, precum și prin simplificarea normelor referitoare la înscrierea posesiei în cartea funciară. De asemenea, modificările aduse Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare clarifică statutul instituțiilor subordonate Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), respectiv al oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI), al birourilor teritoriale și cel al funcției de registrator coordonator. Actul normativ instituie obligativitatea unei practici unitare în materie de publicitate imobiliară, la nivel național și clarifică normele referitoare la înscrierea condominiilor.
Noile prevederi vor intra în vigoare după trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) a demarat la sfârșitul anului 2015 și era programat să se încheie la finalul lui 2023, dată până la care autoritățile intenționau să cadastreze gratuit toate imobilele care nu sunt prinse în prezent în evidențele oficiale. Prin HG 836/2022 aprobat de Guvern, autoritățile au prelungit PNCCF “până la finalizarea înregistrării sistematice la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, respectiv comună, oraş şi sectoarele municipiului Bucureşti”.
PNCCF este finanțat din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și din fonduri externe nerambursabile (POR 2014-2020, Axa 11).
Cadastrarea unui teren sau a unei case este necesară pentru intabulare, moment în care este eliberată o carte funciară (extras CF). Aceasta îl ajută pe proprietar să dovedească faptul că deține casa sau terenul, care sunt dimensiunile proprietății și unde se află acestea. Fără intabulare, proprietatea nu poate fi vândută. La terenurile agricole mai apare o problemă, acestea nu pot fi înscrise pentru fonduri europene sau credite.
Importanța cadastrului a fost înțeleasă încă din secolul al XIX-lea de administrația austro-ungară, pentru o mai bună taxare a proprietarilor de terenuri din imperiu. Astfel, singura soluție era o înregistrare riguroasă a acestor terenuri, pe bază de masurători, metodă de lucru ce venea din Europa apuseană, arată o sinteză a stării cadastrului din România făcută de o firmă de specialitate. În 1874 austro-ungarii au înființat Cartea Funciară, pentru toate provinciile din Imperiu. Au obținut o „bază de date fizice” care conținea atât hărți, rezultate în urma măsurătorilor și transpunerii lor grafice, cât și documente descriptive care prezintă date despre terenuri, proprietarii acestora, informații despre vanzari succesive, moșteniri, etc. În prezent, în județele din Transilvania această Carte Funciara austro-ungară este funcțională și reprezintă referința, atunci când se certifică dreptul de proprietate pentru terenuri și case.
