Mihai Eminescu- lucruri mai puțin știute despre poet

0
456
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

Pe 15 ianuarie 2024 se împlinesc 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Dincolo de operele sale de referință în literatura română, există câteva aspecte din viața poetului pe care oamenii nu le cunosc. Mihai Eminescu a fost un bun înotător, iubea să joace fotbal, a fost inspector școlar, cu toate acestea a urât matematica, își saluta prietenii cu salutul ”trăiască nația”, a vrut să se călugărească sau își speria tatăl cu șerpi.

Mihai Eminescu a fost bun înotător și fotbalist

Mihai Eminescu a fost pasionat de sport în tinerețe. Iubea să joace fotbal și era un înotător de excepție. Profesorul său de la Cernăuți, Aron Pumnul (cel în memoria căruia a scris poezia „La Mormântul lui Aron Pumnul”) i-ar fi insuflat pasiunea pentru fotbal. În ceea ce privește înotul, Mihai Eminescu se pricepea să facă tot felul de acrobații în apă, acest sport ajutându-l să aibă un fizic armonios. „Balta mare din pădurea de la Ipoteşti şi Prutul de la Cernăuţi făcuseră din Mihai un bun înotător, cu voluptăţi tritonice”, spunea George Călinescu.

Mihai Eminescu a fost revizor școlar

Mihai Eminescu a fost inspector al școlilor primare în județele Iași și Vaslui până în 1876, obținând această funcție cu ajutorul lui Titu Maiorescu, la vremea aceea ministrul învățământului din partea Partidului Conservator (partid pe care Eminescu îl susținea). Când conservatorii au fost dați jos de la putere, la guvernare venind liberalii, Mihai Eminescu a fost demis din funcție și s-a angajat ca redactor la ziarul „Curierul de Iași”. Ulterior, la intervenția lui Titu Maiorescu și a lui Ioan Slavici, Mihai Eminescu a scris pentru ziarul „Timpul”, unde a rămas 6 ani. Chiar dacă a ajuns să fie jurnalist pentru a-și câștiga existența, Mihai Eminescu nu a tratat cu indiferență profesia și, prin articolele sale, a dorit să facă educație politică pentru populație.

Mihai Eminescu a urât matematica

Deși era de o genialitate incontestabilă și avea o memorie de invidiat, matematica i s-a părut una dintre cele mai dificile științe, ia memoria lui nu funcționa și în cazul numerelor. „N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să ştiu tabla pitagoreică, tocmai pentru că nu se pusese în joc judecata, ci memoria! Şi, deşi aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăţa deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt ştiintele cele mai grele de pe faţa pamantului”, se menţionează în opera Viaţa lui Mihai Eminescu”, de George Calinescu.
Mai multe aspecte ale vieții marelui poet puteți citi pe zugo.md

LĂSAȚI UN MESAJ