Sâmbătă este sărbătoare. În 30 noiembrie, credincioşii îl cinstesc pe Sfântul Andrei – cel care a adus prima dată pe pământul strămoşilor noştri cuvântul lui Hristos. Dincolo însă de tradiţia Bisericii, românii au o tradiţie frumoasă pentru noaptea Sfântului Andrei care s-a transmis încă de la daci.
Ziua Sfântului Andrei se cheamă si Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai crede şi acum că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţa că „îşi vede lupul coada”. Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria. Se spune că, în noaptea aceasta lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte prada, pentru iarna care începe, fiecărui lup. Ca să-şi apere gospodăria de lupi, se obişnuieşte şi astăzi la ţară să se ungă ţăruşii de la poartă, ferestrele şi pragul uşilor cu usturoi. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile.Pentru fetele de măritat, noaptea de 29 spre 30 decembrie este bogată în practici magice, pentru a-şi afla ursitul. De exemplu, sub pernă se mai pun un fir de busuioc sfinţiţ sau 41 de boabe de grâu. Dacă fata visează că-i ia cineva grâul, se va mărita. În seara Sfântului Andrei, toţi ai casei, mai ales fetele mari şi băieţii, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos şi mai norocos căruia îi răsare grâul mai bine şi creşte mai frumos.
Tot în noaptea de Sf. Andrei sunt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sunt lăsate acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit – luni favorabile recoltei. Dacă în noaptea de Sf. Andrei este senin şi cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig şi ninsoare, se crede că acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea.