Mâine, duminică, 11 decembrie 2016, alegem deputații și senatorii pentru 4 ani!

0
180
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

alegeri-parlamentare518.168 de cetățeni din județul Brașov sunt înregistraţi pe listele electorale permanente, dintre aceștia 249.226 sunt în municipiul reşedinţă de judeţ, orașul Brașov, iar 33.336 sunt făgărășeni. Spre deosebire de scrutinul din 2012, când votul a fost uninominal, iar aleşii îi reprezentau pe cetăţenii dintr-un colegiu, duminică vom vota „pe liste”, adică întreaga listă de candidaţi a unui competitor electoral.
Potrivit formulelor de calcul, în mandatul 2016 – 2020, judeţul Braşov va fi reprezentat în Parlament de 9 deputaţi şi 4 senatori, norma de reprezentare fiind de 73.000 de locuitori la un deputat şi de 168.000 de locuitori la un senator.
Pe buletinele de vot pentru Camera Deputaţilor, alegătorii din judeţul Braşov vor găsi 11 partide, 15 organizaţii ale minorităţilor (care au aceeaşi listă de candidaţi pentru toată ţara) şi doi candidaţi independenţi. Liste complete (12 persoane), au depus UDMR, PNL, ALDE, PSD, PRU, ANR, PMP, USR, PER şi PRM, iar PSR a depus o listă compusă din 3 candidaţi. În total, în județul Brașov, pentru cele 9 fotolii de deputat vor concura, în total, 125 de candidaţi.
Pentru Senatul României, la aceste alegeri nu sunt reprezentate organizaţiile minorităţilor naţionale, iar Curtea de Apel Braşov a respins lista depusă de Alianţa Noastră România (ANR) Braşov pentru Senat, întrucât pe lista de candidaţi nu se regăseau persoane de ambele sexe. La nivelul judeţului Braşov, au depus liste complete pentru Senat formate din 6 persoane, numai UDMR, PNL, ALDE, PSD, PRM, ANR, PMP, USR şi PER. Ca şi în cazul listei pentru Camera Deputaţilor, PSR are listă incompletă (3 persoane). Astfel, pentru cele 4 mandate ce revin judeţului nostru, vor concura 57 de candidaţi.
Potrivit legislaţiei, au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Pentru a vota, cetăţenii trebuie să aibă actele de identitate valabile (cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu).
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.  În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă localitate din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale (judeţ), aceştia pot vota la orice secţie de votare din judeţul de domiciliu, urmând a fi trecuţi pe listele suplimentare.
Primul lucru pe care trebuie să îl facă un alegător este să treacă pe la „omul cu tableta”, care va verifica dacă este arondat la respectiva secţie sau dacă a mai votat.  După ce trece de acest filtru, cetăţeanul semnează, după caz, pe o copie a listei permanente sau suplimentare, lasă actul de identitate şi primeşte ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi cele două buletine de vot (unul pentru Senat, iar celălalt pentru Camera Deputaţilor). Ulterior, votantul poate intra în cabina de vot, unde aplică ştampila în pătrăţelul competitorului electoral pe care vrea să îl trimită în Parlament, după care îndoaie buletinele, astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le introduce în urnă. Apoi, el trebuie să predea ştampila şi îşi recuperează actul de identitate.
Sunt câteva greşeli pe care alegătorii le pot face intenţionat sau nu şi care anulează buletinul de vot: ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau între acestea, precum şi cele la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere, chiar dacă una dintre ştampile a fost tăiată. Sunt considerate voturi nule şi buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare sau cele având alt model decât cel legal aprobat. Pentru a fi siguri că buletinele de vot nu le vor fi anulate, cetățenii care votează, trebuie să pună ştampila pe o singură pătrăţică, ideea fiind ca opţiunea alegătorului să fie evidentă. Valabile sunt şi buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată de mai multe ori, o singură dată în interiorul unui patrulater şi de câte ori doreşte alegătorul în afara pătrăţelelor. Vor fi numărate şi buletinele de vot pe care ştampila a fost aplicată în interiorul unui singur patrulater, dar alegătorul a găsit de cuviinţă să lase şi un mesaj scris.
Voturile albe sunt buletinele care nu este aplicată ştampila „VOTAT”, iar acestea nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
Orice sesizare privind încălcarea procedurilor electorale se poate sesiza la 112.
În legislaţia electorală şi în Codul Penal sunt prevăzute şi sancţiuni pentru cei care nu respectă „regulile jocului”. Astfel, continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei (10 decembrie, ora 07.00), dar şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediile secţiilor de votare, să voteze sau să nu voteze un candidat se sancţionează cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.
Oferirea sau darea de bani, bunuri sau de alte foloase se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi cu interzicerea exercitării unor drepturi. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi pentru împiedicarea, alegătorului să voteze.
Cei care utilizează acte de identitate nule sau false sau au buletin de vot fals riscă pedepse cuprinse între 6 luni la 3 ani de închisoare. Infracţiune este şi introducerea în aceeaşi urnă a mai multor buletine de vot de către aceeaşi persoană şi în acest caz pedeapsa fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani

LĂSAȚI UN MESAJ