Mâine este sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși. Această sărbătoare este considerată ca vestind începutul verii pastorale. În tradiţia populară, Sfântul Gheorghe este cunoscut şi sub numele de Sângiorz, fiind perceput ca protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor. Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinţi creştini. A trăit în vremea împăratului Diocletian . Datorită vitejiei şi victoriilor sale, ajunge conducător de armată. În anul 303, împaratul Diocletian va începe lupta împotriva creştinilor. Au fost dărâmate lăcaşuri de cult, interzise adunările creştinilor, arse cărţile sfinte, iar cei ce refuzau să aducă jertfă zeilor erau ucişi. În faţa acestei situaţii, Sfântul Gheorghe nu se fereşte să-şi mărturisească credinţa în Hristos, motiv pentru care a fost întemniţat. A fost supus la diverse chinuri: loviri cu suliţa, tras pe roată, îngropat în var, lespezi de piatră puse pe piept, etc, dar nicio tortură nu l-a făcut să renunţe la credinţa sa. Cei prezenţi la aceste suferinţe, uimiţi de faptul că Sfântul Gheorghe a rămas nevătămat şi că a înviat un mort, au renunţat la credinţa păgână şi au primit credinţa în Hristos. Minunea învierii celui decedat a convins-o şi pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocletian, să îmbrăţişeze creştinismul.
Sfântul Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jerfi zeilor, dar aceste încercări au fost zadarnice. Pentru că nu a lepădat credinţa în Hristos, Sfântul Gheorghe este condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 304, rămânând de atunci zi de prăznuire. Sfântului Gheorghe i se mai spune purtător de biruinţă, iar icoanele îl înfăţişează pe un cal alb, simbol al purităţii, al luminii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur. În calendarul popular, Sângiorz este considerat a fi protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor. În ziua Sfântului Gheorghe, creştinii pun la porţile caselor crenguţe de fag, brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susţinere ai porţilor. Pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii şi boli, animalele sunt protejate cu crenguţe de leuştean puse la intrarea în grajduri. La ţară, se credea că prin acest ritual oamenii, vitele şi semănăturile erau protejate de forţele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început al anului pastoral. Redacția Făgăraș TV urează tuturor celor care poartă numele acestui sfânt , un călduros „La mulți ani!“
