Pelerini din toate colţurile ţării au venit vineri, 23 aprilie, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii a adunat aici mii de credincioşi. Oamenii au venit să se roage, să bea din apa sfinţită şi să asiste la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu Mitropolitul Ardealului. De la slujbă, majoritatea au plecat spre casă cu sufletul împăcat şi plin de credinţă. După ce se iese din perimetrul mănăstirii, peisajul alunecă de la sacru la profan, de la religios la lumesc. Comercianţi din toată ţara, meşteri populari sau simpli tarabagii cu kitch-uri s-au aprovizionat cu marfă din plin şi au ieşit cu ea la vânzare. Numai că oamenii au preferat doar să privească marfa, nu să o şi cumpere. Nici comercianţii de mici şi bere n-au avut dever prea mare. Dacă în anii trecuţi, terasele erau pline ochi, anul acesta oamenii nu s-au prea înghesuit.
La paraclisul din pădure
După sfinţirea apei, Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, şi Prea Sfinţitul Andrei Făgărăşeanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, împreună cu un numeros sobor de preoţi, au oficiat Sf. Liturghie la altarul din pădure. Încă de la primele ore ale dimineţii, mii de credincioşi s-au adunat aici pentru a se ruga.
Mulţi dintre cei prezenţi vin la Mănăstirea Sâmbăta de Sus în fiecare an. Slujba din ziua de Izvorul Tămăduirii îi face mai curaţi, mai puri sufleteşte, iar locul pare unul binecuvântat. „Vin de la Gherla şi în fiecare an încerc să ajung la Sâmbăta. Mă simt nemaipomenit. Slujba e foarte frumoasă, iar când plec înapoi spre casă, simt că plec cu Dumnezeu în suflet”, „E fantastică slujba. Numai cuvinte de laudă am despre tot ce se întâmplă aici“, „Când vin la această slujbă frumoasă care are loc în mijlocul naturii, simt că am altă respiraţie“, ne-au spus câţiva oameni care au participat la slujbă.
Izvorul tămăduitor
Conform tradiţiei, la Sâmbăta de Sus mai întâi a fost izvorul şi abia mai târziu au apărut biserica şi mănăstirea. Imediat ce oamenii au descoperit izvorul, a început şirul vindecărilor miraculoase, de aici şi hramul mănăstirii construite pe acel loc: „Izvorul Tămăduirii“. Astfel, în fiecare an, în ziua acestei sărbători, oameni din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii vin aici să ia măcar o picătură din apa sfinţită.
Credinţa şi apa tămăduitoare pot face minuni, atât pentru suflet cât şi pentru trup. Asta cred toţi pelerinii care s-au aflat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
„Eu ştiu că o femeie de la Cisnădie a venit într-un cărucior şi după ce a băut din apa de aici a plecat acasă pe picioarele ei. Dacă ai credinţă şi dacă trăieşti mereu cu Dumnezeu în suflet, cu siguranţă această apă poate face minuni“ „Apa de aici ne purifică, ne curăţă sufleteşte şi simţim o îmbunătăţire în viaţa de zi cu zi “ ne-au spus câţiva pelerini.
Cu ulcele sau bidoane, oamenii au aşteptat tăcuţi să-şi ia apă sfinţită. Au fost mai buni şi mai blânzi în zi de sărbătoare, iar în aglomeraţia de la izvor nu
s-au creat tensiuni.
De la slujbă la iarmaroc
Sărbătoarea de la Sâmbăta de Sus a devenit cunoscută şi printre comercianţii din toată ţara care s-au aprovizionat cu marfă din plin şi au ieşit cu ea la vânzare. Ei ştiu bine că majoritatea pelerinilor de la mănăstire trec şi pe la tarabele lor. Numai că oamenii au preferat doar să privească marfa, nu să o şi cumpere.
Ca în fiecare an, sutele de comercianţi din toată ţara s-au aflat şi ei în staţiunea de la Sâmbăta de Sus. Ei văd în acest eveniment o bună ocazie de a-şi rotunji bugetul. Tarabele cu îmbrăcăminte, încălţăminte, porţelanuri, fructe şi fel de fel de obiecte mărunte au fost întinse pe câteva sute de metri pe marginea drumului ce duce la mănăstire. „Am adus marfă pentru toţi şi pentru toate. Avem îmbrăcămite, încălţăminte pentru toată lumea. Numai că clienţii nu s-au arătat prea interesanţi ca în alţi ani“, „Am venit cu porţelanuri pentru că ştiu că se caută. Şi preţurile sunt mai mici decât în magazine“, ne-au spus câţiva comercianţi.
Nu au lipsit nici meşterii populari. Au lucrat intens ca să făurească cele mai frumoase obiecte populare. Ştiau că în 24 aprilie e rost de bani. „Pălăriile le-am confecţionat chiar eu, în atelierul meu, iar acum am venit cu ele la vânzare. Am pălării de damă, bărăbăteşti, dar şi tradiţionale“, „Oalele de lut pentru sarmale sunt cele mai căutate. În special turiştii cumpără aceste obiecte din lut. Dar, până acum, nu au venit prea mulţi clienţi. Poate mai târziu să mai apară“, ne-au spus câţiva meşteri populari.
Numai că aşteptaţii clienţii întârziau să apară. Oamenii prezenţi la slujba oficiată cu ocazia hramului Mănăstirii „Constantin Brâncoveanu“ au fost mult mai cumpătaţi de această dată. Nu s-au mai aventurat pe la tarabele cu produse de tot felul. Au cumpărat doar strictul necesar sau pur şi simplu au privit… „Dăm o tură pe la toate tarabele, mai întâi, apoi vedem dacă cumpărăm ceva sau nu“, „Mi-am cumpărat o curea din piele. Ştiu că e foarte bună“, ne-au spus câţiva cumpărători.
Cele mai căutate produse au fost oalele de lut, vasele de tuci şi bineînţeles, jucăriile pentru copii.
Terase goale
Imediat ce păşeşti afară de pe tărâmul mănăstirii, ţi se arată o cu totul altă lume. În timp ce unii se roagă în faţa altarului din pădure, alţii se cinstesc cu un mic şi-o bere, pe fond sonor de manele.
Comercianţii de mici şi bere nu puteau lipsi de la un asemenea eveniment. Şi-au întins terasele puţin mai jos de mănăstire şi şi-au aşteptat clienţii. Pelerinii care nu au mai avut răbdare ca slujba să se sfârşească au poposit puţin la mesele special amenajate. Dacă anii trecuţi, terasele unde se comercializau mici şi bere erau pline ochi, anul acesta oamenii nu s-au prea înghesuit. Majoritatea au preferat să meargă la slujbă, chiar dacă mirosul de mici te îmbia de la intrarea în staţiune. Alţii însă, au preferat să-şi prepare singuri mâncarea. Zeci de pelerini au încins grătarele pe marginea pârâului Sâmbăta, după ce au venit de la slujbă.
(Mihaela BĂRGĂOANU, Lavinia GHEORGHE)
