Începe Postul Mare

0
97
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

În 2021, Paștele ortodox va fi sărbătorit în data de 2 mai, în timp ce paștele catolic va fi în 4 aprilie. Postul Sfintelor Paşti în acest an va fi în perioada 15 martie – 01 mai.
Creştinii numesc acest post şi Postul Mare, care durează 40 de zile, la care se adaugă şi Săpămâna Patimilor. În perioada Sfintelor Sărbători de Paște, ortodocșii vor avea parte de o minivacanță de patru zile: vineri- 30 aprilie (Vinerea Mare), sâmbătă-1 mai, duminică- 2 mai și luni- 3 mai (a doua zi de Paște). Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului, dar și un prilej deosebit de a reuni familia. Paștele ortodox și cel catolic s-au sărbătorit anul trecut la o săptămână distanță, iar în acest an decalajul este mai mare.
Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele, ține de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.
Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi. Floriile ortodoxe vor fi în 25 aprilie, iar Rusaliile ortodoxe se vor sărbători în 20 iunie. Duminică, 7 martie 2021, a fost lăsata secului de carne (Duminica Infricoșătoarei Judecăți).
Timp de încă o săptămână, creștinii au mai avut voie să consume brânză. Peste o săptamână, duminică 14 martie 2021, este programață lăsata secului de brânză (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai). Lăsatul secului la carne, în creștinism e una din cele două lăsaturi ale secului, și anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.
În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată, marțea înainte de miercurea cenușii, care e ziua de intrare în post. În ritul bizantin, primul lăsat al secului are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea. Potrivit tipicelor bisericești, se renunță la carne în duminica izgonirii lui Adam, duminică precedată de o săptămână, săptămâna cărnii, în care se mănâncă produse de carne în fiecare zi. În această săptămână nu se face liturghie miercurea și vinerea.
Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei. Fără nunți și botezuri în Postul Paștelui. Pe toată perioada Postului Paștelui, nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite. Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare. În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.   De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise. Pe parcursul întregului post există așa-numitele dezlegări la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui. Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni. În Săptămâna Mare se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru. În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalică. Mai mult, aceștia trebuie să se înalte sufleteste prin rugăciune alaturi de fapte bune. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. La praznicul Buneivestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la pește . Când Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin. Când cade în vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin.

LĂSAȚI UN MESAJ