Contractul este estimat la 20 de milioane de lei, iar finanţarea va fi asigurată din bani europeni.
Primăria Făgăraş a lansat licitaţia pentru execuţia lucrărilor pentru proiectul „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural al Municipiului Făgăraş – Cetatea Făgăraşului”, monument istoric de clasa A cu valoare naţională. Conform anunţului postat pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), valoarea estimată a contractului este de 17.098.559 lei, fără TVA (20.347.285 lei cu TVA), din care 500.000 lei, fără TVA (595.000 cu TVA) va costa proiectarea, iar suma de 130.000 lei, fără TVA (154.700 lei, cu TVA) reprezintă valoarea estimată pentru asistenţa tehnică din partea proiectantului pe toată durata implementării proiectului. Ofertele sunt aşteptate până în data de 29 ianuarie, cuantumul garanţiei de participare fiind de 170.000 de lei.
Evaluarea dosarelor ar urma să se efectueze până în 30 martie, astfel ca în vară să demareze efectiv lucrările, perioada de implementare a proiectului fiind de 30 de luni.
Pentru restaurarea Cetăţii Făgăraş, primăria a obţinut o finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, contractul fiind semnat în această vară.
La acest monument se vor realiza intervenţii la turnurile de colţ, precum şi incinta bastionară cu turnul de poartă şi clădirile anexă, construite în 1640. După finalizarea lucrărilor, estimată pentru luna septembrie a anului 2019, în incinta cetăţii se vor organiza festivaluri, expoziţii şi ateliere meşteşugăreşti.
Sala tronului, redeschisă în 2015, după 50 de ani
Lucrările care fac obiectul contractului amintit reprezintă ultima etapă de restaurare a monumentului, după ce în ultimii ani, mai multe încăperi sau construcţii au fost renovate. Astfel, în luna iunie a anului 2015, a fost redeschisă sala tronului, cea mai importantă încăpere a Cetăţii, după ce aceasta a fost lăsată în paragină timp de aproape 50 de ani. În această încăpere, denumită în documente şi „Marele Palat”, au fost primite soliile din Ţara Românească şi Moldova sau cele ale Înaltei Porţi. Tot aici, istoricii susţin că s-au desfăşurat lucrările Dietei Transilvaniei, dar au fost primiţi şi soli ai regelui Franţei, Ludovic al XIV-lea, sau ai împăratului austriac Leopold I. Între anii 1948-1960 sala a făcut parte din închisoarea comunistă de la Făgăraş, apoi a fost închisă.
Tot în 2015 a fost reabilitat şi Salonul Principelui, de lângă Turnul Roşu, cel mai vechi al cetăţii, precum şi o fostă sală de mese din Turnul Thomory, iar în perioada 2013-2014 a fost reabilitat primul etaj al fortificaţiei.
Totodată, în ultimii ani a fost reabilitat Corpul de Gardă Sud, Bastionul Sud şi Turnul de intrare, au fost înlăturate sursele de degradare ale zidurilor şi s-au efectuat lucrări de prevenire a incendiilor.
Construită de-a lungul mai multor secole
Istoria Cetăţii Făgăraşului începe în sec XII – XIII, când, pe locul actualei cetăţii de piatră, a fost construită o cetate din lemn şi pământ, înconjurată cu un val de pământ şi palisadă. În urma unor săpături arheologice, istoricii au ajuns la concluzia că această fortificaţie a fost distrusă de un incendiu, cel mai probabil în timpul invaziei tătarilor din anul 1241. Construcţia cetăţii de piatră din Făgăraş a început în anul 1310. Atunci, Ladislau Kan (Apor), voievod al Transilvaniei, a început construcţia primului turn al cetăţii (Turnul Roşu), care va avea rolul de donjon. Ultimele faze ale construcţiei cetăţii au loc în secolul al XVII-lea.
După 1962, cetatea a fost parţial restaurată, în incintă fiind amenajat Muzeul Cetăţii Făgăraşului şi biblioteca municipală.
Sursa: www.bzb.ro
