Mai mulţi fermieri sau aşa-zişi fermieri riscă acum să stea ani buni după gratii. Aceştia au crezut că se vor face oameni cu banii primiţi de la Uniunea Europeană, pentru subvenţia pe suprafaţa agricolă, dar fără să deţină în realitate nici un petic de pământ. Înşelăciunea a fost descoperită însă, iar aceşti localnici riscă acum ani buni de puşcărie. Tot din acest motiv, alte câteva mii de fermieri din Ţara Făgăraşului vor trebui să dovedească faptul că terenul agricol pentru care au primit bani de la Uniunea Europeană este şi terenul pe care îl folosesc.
Cum să te faci om, fără să munceşti…
Timp de doi ani de zile mai multe persoane din comunele Ucea şi Viştea şi-au mărit conturile bancare cu sute de mii de euro. Fără a ridica un pai. Cum Uniunea Europeană acorda subvenţii considerabile pentru suprafaţa de teren agricol – iar de teren, slavă Domnului, zona noastră nu duce lipsă – oamenii s-au gândit că pot primi nişte bani, fără ca cineva să-şi dea seama. Cu ajutorul autorităţilor locale, aceste persoane au depus cereri pentru a primi bani pentru subvenţia pe suprafaţă pentru terenuri care nu erau ale lor, ci ale Primăriei. Şi bineînţeles, banii au curs în conturile lor timp de doi ani, respectiv în 2007 şi 2008. Aceşti oameni au devenit bogaţi peste noapte şi au strâns câteva sute de mii de euro. Unii însă nu s-au mulţumit cu atât şi au depus cereri şi pentru campania din 2009. De data aceasta, înşelăciunea a ieşit la iveală. Reprezentanţii APIA Braşov au descoperit aceste falsuri şi i-au dat pe aceşti localnici pe mâna oamenilor legii.
„La Ucea este un caz aparte. Au fost mai multe persoane implicate în această înşelăciune, iar acum dosarul se află pe rol la Judecătoria Făgăraş, pentru infracţiuni de corupţie. Cei implicaţi au primit sute de mii de euro în 2007, 2008, iar în 2009 o parte din ei a mai depus cereri. Şi la Viştea este o situaţie asemănătoare, iar acum aceste persoane sunt judecate pentru acte de corupţie, iar banii trebuie recuperaţi“, ne-a spus Ion Ciocan, directorul APIA Braşov.
Verificări ,,la sânge”
Şi pentru că aceste cazuri nu sunt singulare în România, iar rata de eroare pentru terenurile declarate este de 12%, faţă de 2% cât este în alte ţări ale Uniunii Europene, aproape toţi fermierii au fost chemaţi în această perioadă la centrele APIA pentru a li se verifica actele. În acest sens, reprezentanţii centrului APIA din comuna Voila au trimis în aceste zile notificări unui număr de 1800 de fermieri. Ulterior, respectiv la 10 zile de la primirea notificării, aceştia sunt obligaţi să se prezinte la centru cu documentele doveditoare utilizării terenului în anul 2009, pentru care majoritatea a şi primit bani de la Uniunea Europeană. Vizaţi sunt fermierii care au declarat o suprafaţă mai mare în anul 2009, dar şi cei care au depus pentru prima oară cereri în acest sens. „Îi chemăm pe fermieri pentru a-şi clarifica situaţiile legate de cererile depuse în cursul anului 2009 pentru că au apărut supradeclarări sau identificări greşite în blocurile fizice“, ne-a mai spus Ion Ciocan. Chiar dacă nu toate persoanele au probleme în ceea ce priveşte terenurile utilizate, cu toţii trebuie să prezinte actele doveditoare. „Dacă într-un bloc fizic un fermier a identificat greşit sau şi-a trecut pământ în acel bloc, iar acel bloc fizic este supradeclarat, atunci niciunul din fermierii din acel bloc fizic nu primeşte subvenţie. Pentru a-l identifica pe acel fermier trebuie să-i chemăm şi pe ceilalţi“, ne-a mai spus Ion Ciocan.
În satele Ţării Făgăraşului, aceste probleme mai apar pentru că majoritatea oamenilor nu are titlu de proprietate sau alte acte doveditoare pentru terenul pe care îl folosesc. Din acest motiv, mulţi oameni declară şi terenul pe care l-au primit din moşi-strămoşi şi pentru care nu au un act doveditor.
Pentru a clarifica această situaţie şi pentru ca oamenii să-şi poată primi restul de bani de la Uniunea Europeană pentru campania din 2009, fermierii vizaţi trebuie să se prezinte la cele două centre APIA din Ţara Făgăraşului. Oamenii trebuie să aibă asupra lor o adeverinţă eliberată de primăria de care aparţin, din care să reiasă terenul agricol pe care îl deţin sau pe care îl au în arendă. În această situaţie sunt 2600 de fermieri din toate satele Ţării Făgăraşului.
(Mihaela BĂRGĂOANU)
