Dansul fetelor de la Crihalma, mai precis Fecioreasca fetelor de la Crihalma, vor fi descrise întru-un volum de către Vasile Stoica și Viorel Nistor.
Astăzi în sudul Transilvaniei se joacă trei tipuri de feciorești: Plimbata, Bătuta și Fecioareasca propriu-zisă. Atunci când feciorii erau plecați la armată, la război sau la lucru departe de casă, fetele la clacă sau la șezătoare, neavând feciori, jucau singure fecioreasca. Așa s-a întâmplat și la Crihalma. Prin anii 1960- 1980, învățătoarea Ileana Cucu, iar apoi profesoara Eugenia Fuciu, au coordonat grupul fetelor de la Crihalma, astfel grupul a obținut premii importante la festivaluri în București, Brașov, Sighișoara, Făgăraș sau Rupea. Despre această istorie, Vasile Stoica și Viorel Nistor au cules informații, strigături și fotografii vechi din satul jocului. Au introdus într-o carte nu numai descrierea structurii dansului, precum schimbările de ritm, schimbările cinetice, pașii, bătăile, modul de aterizare a picioarelor, cât și partiturile coregrafice în sine.
Un volum care prezintă toată istoria jocului Fecioreasca de la Crihalma, și care va fi lansat, la Cetatea Făgăraș, la începutul lunii viitoare, în prezența reprezentanților Muzeului ,,Valer Literat”, ai Muzeului de Etnografie Brașov, ai Direcției Județene pentru Cultură Brașov, în prezența unor coregrafi clujeni și a multora dintre fetele de la Crihalma care au dansat de-a lungul timpului.
,,Dansul, este al nostru, s-a născut la Crihalma, poartă inclusiv numele satului, dar este greu de dovedit pentru a fi înregistrat la OSIM. Strigăturile pe care le spun fetele în timpul jocului sunt tot ale noastre, de exemplu ,,Cât îi soarele de sus/Fete ca-n Crihalma nu-s”. Noi știm în sufletul nostru că Fecioreasca aceasta s-a născut la Crihalma și, chiar dacă nu o vom înregistra oficial la OSIM, vom face altceva și mai important pentru confirmarea existenței dansului: vom încerca să îl înscriem în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO”, a declarat Viorel Grusea, primarul comunei Comăna.