Duminica Mare, cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh, este sărbătoarea creștina care încheie Ciclul Pascal. Ea se suprapune cu sărbătoarea populara a Rusaliilor și sunt astfel, foarte greu de diferențiat obiceiurile și practicile creștine de cele precreștine. Duminica Mare a asimilat și elemente specifice renovării timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii. Potrivit credintelor populare, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umblă prin vazduh si provoacă mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, in sambata Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei. De asemenea, pentru a se feri de Rusalii, oamenii trebuie sa poarte asupra lor frunze de pelin, iar daca le intalnesc, sa nu le vorbeasca. Fiind zane ale apelor, de ziua lor e bine sa nu te scalzi, caci te paste înecul.