De astăzi, creştinii ortodocşi vor intra în Postul Paştelui, cea mai importantă perioadă de pregătire pentru sărbătoarea „Învierii Domnului”. Este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, de aceea este numit şi Postul Mare. Durata lui este de 40 de zile. Cum anul acesta Învierea Domnului va fi prăznuită pe data de 12 aprilie, de azi, 23 februarie, potrivit rânduielilor bisericeşti, va începe Postul Sfintelor Paşti.
De ce 40 de zile?
Pentru că Moise a petrecut 40 de zile pe muntele Sinai înainte să primească Legea, dar şi pentru că Iisus Mântuitorul a postit 40 de zile în pustiul Carantaniei înainte să-şi înceapă marea propovăduire. La începutul creştinismului, postul a fost impus ca o perioadă de pregătire pentru catehumeni, adică pentru cei care urmau să intre în rândul creştinilor. În timp a devenit un mijloc de desăvârşire pentru toţi creştinii, pregătindu-ne să întâmpinăm cum se cuvine sărbătoarea Paştelui. Este postul în care se spovedesc şi se împărtăşesc cei mai mulţi dintre credincioşi.
În intervalul postului, de la care sunt scutiţi copiii, bătrînii şi bolnavii, nu se mănâncă decât produse vegetale. Chiar dacă sunt voci care susţin că alimentaţia de post este mai scumpă decât cea obişnuită, lucru ce cîntăreşte greu în familiile mai încercate de lipsa banilor, preoţii spun că totuşi nu ar trebui să ne fie prea greu să ţinem post de la mâncare. Ei nu recomandă produsele vegetale scumpe, ori fructele exotice, ci acele alimente pe care le găsim şi preparăm acasă ori care sunt procurate mai lesne (cartofi, varză, fasole, orez, linte, năut, ciuperci, miere, nuci, faină, mălai, mere, pere, portocale). În postul Paştelui, care este perioada din an cu cea mai mare chemare spirituală, sunt două dezlegări în praznicele împărăteşti. De Buna Vestire (25 martie) şi de Florii (8 aprilie) este dezlegare la peşte.
Orice petrecere e păcat
Fiind o perioadă de întristare, în timpul Postului Mare nu sunt îngăduite nunţile, decât dacă episcopul locului îşi dă acordul. Sunt interzise petrecerile zgomotoase, aniversările şi onomasticile, care prin veselie nu se potrivesc cu postul. Iar perioada postului nu înseamnă doar reţinere la mâncare, ci este o vreme de smerenie şi meditaţie. Postul înţeles doar ca efort alimentar nu are nici o valoare: „De mâncare postind, suflete al meu, dar de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu nemâncarea… Ca un mincinos vei fi urât de Dumnezeu şi demonilor celor răi te vei asemăna, căci nici ei nu mănîncă pururea…“. În viaţa creştinilor ortodocşi, posturile care preced marile sărbători au o importanţă cu totul deosebită pentru că de ele este legat unul din actele centrale pe care ei le îndeplinesc în biserică, şi anume împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului.
Împărtăşirea în post
A patra poruncă bisericească ne îndeamnă să ne spovedim şi să ne cuminecăm în fiecare din cele patru posturi mari de peste an sau cel puţin o dată pe an, în Postul Paştilor. Niciun creştin nu trebuie să rămână neîmpărtăşit în acest post. Respectarea postului este o datorie a fiecărui creştin. Sunt totuşi şi situaţii de excepţie. Au iertare de a ţine tot postul copiii, bătrînii şi oamenii bolnavii. După rânduiala Bisericii, copiii care nu au împlinit şapte ani pot să mănânce orice fel de alimente în Postul Mare. Dacă medicul le dă voie, bolnavii şi bătrînii trebuie să postească doar în prima şi ultima săptămână. Pentru celelalte zile au dezlegare la peşte, icre, ouă, lapte şi brânză.
Sfaturi de urmat în post
• Împăcaţi-vă şi iertaţi pe toţi cei care consideraţi că v-au necăjit şi cereţi-vă iertare celor cărora le-aţi greşit.
• Nu postiţi în scopuri revendicative, cu gândul la răzbunare pentru că vibraţiile negative cu care vă înconjuraţi vă pot afecta sănătatea.
• Nu gândiţi negativ, nu tînjiţi. Păcatul săvîrşit doar cu gândul, tot păcat este.
• Nu vă lăudaţi că postiţi şi nu vă exteriorizaţi ,,chinurile“ prin care treceţi. Postul nu e o pedeapsă, ci o şansă de iertare a păcatelor.
