Dacă duminică au loc alegeri, Mănduc câştigă un nou mandat

În numărul trecut al ziarului nostru, am prezentat o parte din rezultatele ultimului sondaj CCSB, efectuat în luna mai în zona noastră, ca de altfel în toată ţara. Dacă acele rezultate vizau domeniul mass-media şi cum este ea receptată de populaţie, în acest număr de ziar vom prezenta rezultatele în ceea ce priveşte opţiunile politice ale locuitorilor municipiului nostru. Aceste rezultate arată o dominaţie a Partidului Naţional Liberal şi a reprezentanţilor săi în opţiunile alegătorilor. Astfel, dacă săptămâna viitoare ar fi chemaţi la vot, făgărăşenii ar încredinţa un nou mandat actualului primar Sorin Mănduc şi preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu.

Notorietate

Astfel, la capitolul notorietate, Mănduc şi Căncescu sunt cel mai bine plasaţi. 94% din făgărăşeni ştiu cum se numeşte primarul municipiului şi 64% cine este preşedintele Consiliului Judeţean.

Întrebaţi care sunt consilierii locali pe care îi cunosc, făgărăşenii i-au considerat pe Cornel Popa şi Traian Duţă cei mai cunoscuţi, cu 12% din voturi. Ei au fost urmaţi de Cătălin Cârje 8%, Michaela Judele 5%, Ion Mehedinţu 5%, Sorin Mănduc 5%, Mihai Popa 5%, Virgil Mija 5%, Ovidiu Popa 5%, Lucian Cupu 4%, Mihai Maga 3%, Lucia Baki 2%.

Chestionaţi referitor la identitatea consilierilor judeţeni, făgărăşenii au indicat în proporţie de 12%, numele lui Aristotel Căncescu. El a fost urmat de consilierii Sebastian Grapă 7%, Cristian Drăghici 4%, Silviu Hârşovescu 3%, Radu Ispas 2 %.

PNL şi Mănduc, favoriţi şi în USL şi separat

Partidul Naţional Liberal conduce în opţiunile făgărăşenilor, aceştia preferându-l dacă mâine ar fi alegeri pentru Consiliul Local. Astfel, dacă PNL ar candida separat, reprezentanţii săi în CL ar obţine 56% din voturi. Ar urma PSD 19%, PDL 12 %, PP 5 %, PER 3 %, PC 1 %.

Dacă însă PNL ar candida alături de PSD şi PC, candidaţii USL ar obţine 68 % din voturi, urmată de PDL 14 %, PP 7,5%, PNŢ-CD 2 %.

Actualul primar al Făgăraşului, Sorin Mănduc, ar câştiga un nou mandat dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru de edil-şef la municipiului. El ar obţine 67% din voturi dacă ar fi unicul candidat al USL. I-ar urma Mihai Maga (PNŢ-CD) 18 %, Dorel Piticaş (PDL) 11 %.

Şi în varianta participării pe lista PNL, Mănduc ar câştiga alegerile prenru funcţia de primar El ar obţine 60% din sufragii, fiind urmat de Mihai Popa (PSD) 19 %, Mihai Maga ( PNŢ-CD) 11 %, Ovidiu Popa (PC) 4 %, Dorel Piticaş (PDL) 4 %.

În cazul nominalizării unui singur candidat din partea Uniunii Social Liberale, Sorin Mănduc ar fi considerat a avea cele mai mari şanse de câştig. El ar fi primul în opţiuni, cu 52%, urmat de Ovidiu Popa, cu 13 % şi Mihai Popa, cu 13 %.

CJ, dominat de reprezentanţii PNL şi USL

În ceea ce priveşte opţiunile făgărăşenilor pentru posturile de consilier judeţean, ei ar prefera reprezentanţii USL în proporţie de 65 %. Aceştia ar fi urmaţi de PDL 15 %, PP 7 %, PNŢ-CD 4 % şi PER 4%.

Dacă însă partidele ar participa pe liste separate, candidaţii PNL la forul legislativ judeţean ar fi primii, cu 58% din sufragii. Ei ar fi urmaţi de PSD 16%, PDL 12 %, PP 5 %.

În privinţa alegerilor pentru funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean, actualul preşedinte, liberalul Aristotel Căncescu, ar avea cele mai mari şanse de câştig, conform preferinţelor făgărăşenilor. 77% dintre aceştia l-ar vota, urmat de 10% voturi pentru independentul Dumitru Ioan Puchianu şi de 7% din voturi pentru Mihai Veştea (PDL).

Dacă însă PNL ar candida cu un candidat propriu, Căncescu ar fi de asemena cel  preferat, cu 74 % din voturi. În clasament i-ar urma Ioan Gonţea ( PDL ) 7%, Dumitru Ioan Puchianu (Indep.) 6 %, Denisa Vasilescu (PP) 5 %, Ioan Ochi (PSD) 4 %.

Sondajul a fost realizat de Compania de Cercetare Sociologică şi Branding din Bucureşti (CCSB),  în perioada 1-31 mai 2011, pe un eşantion de 1440 de persoane populaţie adultă neinstituţionalizată. Eşantionul este stratificat bi-stadial, cu selecţie probabilistă a gospodăriilor (aleatoriu simplu) şi a persoanelor (metoda „Cea mai tânără persoană din gospodărie“). Marja de eroare, la un nivel de încredere de 95%, este de plus-minus 3,5%.

Dan CIOCOIU