Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în șir vremea se menţine
însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de
brumă. Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar
dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului.
Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei
de strălucire a Soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu
5–7 ºC mai mici decât cele din luna septembrie.
Din datele înregistrate în perioada 1961–2022 la stațiile meteorologice din rețeaua
Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a
lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 ºC în zonele de câmpie şi deal din Oltenia,
Muntenia, Banat, Crişana, în cea mai mare parte a Dobrogei şi pe areale mai restrânse din
Moldova. Pe litoral, în Delta Dunării şi local, în sud-vestul Banatului și în lunca
Dunării, mediile depăşesc 12 ºC. Valori între 8 și 10 ºC sunt caracteristice Transilvaniei,
Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În
depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 m) sunt caracteristice
temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 ºC. În zona montană înaltă (peste 1500 m) aceste
valori coboară până la 2-4 ºC, iar la Vf. Omu chiar sub 0 ºC.
Uneori, pe fondul advecției unor mase de aer tropical pe teritoriul ţării noastre, se
mai pot înregistra temperaturi maxime „estivale” chiar şi în luna octombrie, temperaturi ce
depăşesc 35-38 ºC.
Temperatura maximă absolută a acestei luni în România, este de 39,0 ºC şi s-a
înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (jud. Ialomiţa).
Maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 ºC, înregistrată în 2
octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi.
În aceeaşi zi s-a înregistrat şi temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice
Bucureşti-Băneasa, 35,2 ºC.
În luna octombrie a anului 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52
de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30,0 ºC.
Temperatura maximă absolută a fost depăşită la un număr mare de staţii și în anii: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13-17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).
În topul anilor cu cele mai calde luni octombrie la nivelul României se regăsesc 1966,
1984, 2001, 2012, 2018, 2019 etc.
Tot în această lună, advecțiile de aer artic produc adesea răciri bruşte şi intense ale
vremii, temperatura minimă coborând chiar și sub -15 ºC.
Temperatura minimă absolută a lunii octombrie în România este -21,3 ºC şi a fost
înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.
La Bucureşti, minima absolută este de -10,7 ºC, înregistrată în 31 octombrie 1920, la
staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteorologice BucureştiAfumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperaturile minime absolute sunt de -7,2 ºC (27, 29
octombrie 1988), respectiv -8,0 ºC (30 octombrie 1997).
În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat
temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75
de staţii meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mică decât minima absolută,
aceste valori înregistrându-se în perioada 27-30 octombrie.
În topul anilor cu cele mai reci luni octombrie se află: 1971, 1972, 1979, 1997, 2010
etc.
Luna octombrie este una dintre lunile caracterizate de cele mai mici valori ale
cantităţii totale lunare de precipitaţii. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2022
la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, cantităţile
lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm
în cea mai mare parte a ţării, cu diferența că în jumătatea estică și în centrul țării cantitățile sunt mai mici cu aproximativ 10 mm față de celelalte regiuni. Cantiţăţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea și Transilvania. Cantități între 50 și 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul
Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale
mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se înregistrează,
preponderent, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1800 m.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie, înregistrată la
staţiile meteorologice din România, este de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1992. La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 143,3 mm, înregistrată la stația Bucureşti-Filaret, în anul 1972 (tabelul 2). La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, cantitățile lunare maxime absolute de precipitaţii din octombrie s-au înregistrat în anul 1972 şi sunt de 131,8 mm, respectiv 130,4 mm.
Exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972 (42 staţii meteorologice) şi 2016 (30 staţii meteorologice).
Cele mai ploioase luni octombrie s-au înregistrat în anii: 1972, 1974, 2003, 2007, 2016
etc. (tabelul 5). De asemenea, cele mai secetoase luni octombrie s-au înregistrat în anii:
1965, 1969, 1985, 1995, 2000 etc.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată
la staţiile meteorologice din România în octombrie, este 128,2 mm, la Cernavodă, în data
de 4 octombrie 1945.
La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de
76,6 mm, înregistrată în 2 octombrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La
staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, maximele absolute ale
cantității de precipitaţii căzută în 24 de ore, în octombrie, s-au înregistrat în data de 1
octombrie 2013, fiind 71,2 mm, respectiv 64,6 mm.
sursa:meteoromania.ro
