Cetatea – mândria Făgăraşului

0
63
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

turnul-temnita-cu-bradNe-am hotărât să aducem istoria în casele voastre. Istoria noastră, a făgărăşenilor, a Cetăţii Făgăraşului. Astfel, noi, redactorii Televiziunii Făgăraş şi ai săptămânalului Bună Ziua Făgăraş am început o campanie prin care încercăm să vă reamintim că cetatea este bunul nostru cel mai de preţ, este mândria noastră. A celor care trăim aproape de zidurile ei. În urmă cu două săptămâni, am demarat această campanie şi am pătruns împreună în turnul porţii. A urmat Donjonul sau turnul locuinţă. Zilele acestea, campania ne-a purtat paşii în Turnul-Temniţă.

Turnul-Temniţă – turnul morţii
Dincolo de zidurile cetăţii, vecin cu Turnul Porţii, se află Turnul-Temniţă. Între zidurile acestuia, mulţi dintre înaintaşi şi-au trăit ultimele clipe din viaţă, au fost torturaţi sau au murit aici. Un turn care ascunde multe lacrimi şi multă durere. O pată neagră a istoriei. Construit în perioada medievală, turnul a avut la început trei nivele. Alături de muzeograful Iulian Şchiopu, am pătruns între zidurile turnului temniţă. „Ne aflăm în Turnul-Temniţă, turn care datează de la sfârşitul secolului al XV-lea; nu ştim cu exactitate acest lucru, nici din documente, nici în urma săpăturilor arheologice efectuate în anii 70. S-a ajuns însă la concluzia că ar data de la sfârşitul secolului al XV-lea întrucât existenţa acestui turn este confirmată documentar în secolul al XVI-lea”, ne-a spus Iulian Şchiopu.
În Turnul-Temniţă. La fel ca în întregul castel se îmbină armonios mai multe stiluri arhitecturale. „Turnul-Temniţă are trei nivele, modificate ulterior la patru. Nu putem vorbi de un stil arhitectonic unitar, întrucât la fel ca întreaga cetate, construcţia a avut loc pe parcursul a 400 de ani. Sunt foarte multe stiluri arhitecturale care se îmbină”, ne-a mai spus sursa citată.

turnul-temnita-interiorTorturaţi cu cleşti de smuls carne şi unghii
La primul nivel pătrundem într-un subsol întunecat. Este locul în care erau aruncaţi cei certaţi cu legea vremii. Aceşti oameni zăceau aici aşteptând judecata. Puţini dintre ei se mai bucurau vreodată de lumina zilei. „Ne aflăm la parterul turnului, primul său nivel. Deşi din cauza lipsei ferestrelor dă o senzaţie de subsol, nu este aşa. Ştim că zona fiind foarte mlăştinoasă, castelul nu are subsol. Această sală, de la parterul turnului, este probabil zona cea mai groaznică din cetatea Făgăraşului. Aici existau şase celule pentru cei care în perioada medievală încălcau legile ţării. Aceşti oameni erau întemniţaţi aici”, ne-a mai spus muzeograful Iulian Şchiopu.
În carcera de la parterul turnului-temniţă celulele erau extrem de mici, doar atât cât să încapă un om.

Nu numai că zăceau aici în beznă legaţi cu lanţuri la mâini şi la picioare, dar întemniţaţii suportau şi torturi greu de imaginat. „Din inventarele secolului al XVII –lea, am aflat despre elementele de tortură: de la cleşti de smuls unghii sau cleşti de smuls carnea de pe os până la cătuşele care se aflau în acest turn. În plus, existau lanţuri grele cu care erau legaţi deţinuţii, atât la mâini, cât şi la picioare”, ne-a mai spus Iulian Şchiopu.

Zidurile – sute de ani, martori ai durerii
Cu groază în suflet am părăsit carcera. Am păşit apoi pe scara ce duce la următoarele nivele.Totul părea într-adevăr altfel la ultimul nivel. „Ne aflăm la ultimul nivel al turnului. Probabil la început aici a fost o simplă platformă de luptă fără acoperiş, de unde cetatea putea fi apărată din toate colţurile, turnul temniţă fiind aşezat în colţul de NE al cetăţii”, mai povesteşte Iulian Şchiopu
În tunul temniţă nu au fost închişi oameni numai în perioada medievală. Aici au fost încarceraţi şi torturaţi şi cei care, mult mai târziu, s-au opus regimului comunist. Între anii 1948-1960, cetatea a devenit una din multele închisori ale gulagului comunist. Astfel, zidurile acestui turn au continuat să fie martorii durerii şi după sute de ani.

Acum, în zilele noastre, zidurile sunt martori ai altei dureri. Durere dată de lipsa de bani şi de neputinţa autorităţilor de-a face ceva pentru a opri degradarea ireversibilă a cândva falnicului monument. Astfel, orice campanie ce-şi propune cunoaşterea şi salvarea cetăţii este binevenită. „Ne bucurăm că ne arătaţi cetatea aşa cum este ea. Ne bucurăm şi urmărim cu interes campania iniţiată de ziarul dumneavoastră”, „E bine că vă implicaţi, dar ar trebui ca mai mulţi să se implice să facem ceva pentru cetatea noastră, pentru că într-adevăr cetatea este mândria Făgăraşului”, ne-au spus făgărăşenii.

Campania ,,Cetatea – mândria Făgăraşului” va continua şi în ediţiile următoare, când vom încerca să pătrundem în secretele bine închise între zidurile medievale.
(Lavinia GHEORGHE)

LĂSAȚI UN MESAJ