Câţi poliţişti vor asigura măsurile de ordine şi paza secţiilor de votare la alegerile locale

0
36
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

Peste 32.000 de poliţişti asigură măsurile de ordine, precum şi paza şi protecţia a 9.229 de secţii de votare dintre cele peste 18.100 organizate pentru alegerile locale care au loc duminică.

Potrivit Poliţiei Române, peste 32.000 de poliţişti vor fi în misiuni, duminică, pentru buna desfăşurare a alegerilor locale.

Dintre cele peste 18.000 de secţii de votare constituite pentru alegerile locale, Poliţia Română asigură măsuri de pază şi protecţie la 9.229 de secţii, cu 16.221 de poliţişti.

Alţi 10.810 poliţişti vor fi în stradă în timpul procesului electoral, pentru a asigura măsuri de ordine şi linişte publică, în vederea prevenirii oricăror fapte antisociale, a precizat, sâmbătă, Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

De asemenea, pentru soluţionarea solicitărilor şi semnalărilor privind evenimente produse în ziua alegerilor vor acţiona 3.678 de poliţişti, constituiţi în 1.002 echipe operative.

În ziua alegerilor va fi şi un efectiv de rezervă format din 1.392 de poliţişti, care va fi în permanenţă pregătit să acţioneze, împreună cu echipaje de jandarmi, dacă va fi necesar.

Peste 18,3 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne, pentru alegerile locale, aceştia putând vota numai în comuna, oraşul sau municipiul în care îşi au domiciliul, pentru a-şi alege primarul, consilierii locali, consilierii judeţeni şi preşedinţii de consilii judeţene.

În urma votului vor fi atribuite 41 de mandate de preşedinte de consiliu judeţean, 1.338 de mandate de consilier judeţean, 3.187 mandate de primar şi 40.311 mandate de consilier local, dintre care 166 de mandate de consilier de sector şi 55 de mandate de consilier în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Pentru cei 18.315.880 de alegători români şi cei 37.704 cetăţeni ai Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localităţi din România au fost organizate 18.133 de secţii de votare.

Pentru prima dată, la scrutinul din acest an, primarii sunt aleşi într-un singur tur, astfel că va fi declarat câştigător candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi. Votarea începe la ora 7.00 şi se încheie la ora 21.00.

Potrivit legii, constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot; distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare; refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi.

Constituie, de asemenea, infracţiune refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate, părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal.

Continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale, prin afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul acestora să voteze sau să nu voteze anumite partide politice ori candidaţi independenţi, ori purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală sunt, la rândul lor, contravenţii.

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Tot infracţiune este şi violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar, consilier sau de preşedinte al consiliului judeţean, precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

De asemenea, tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Legea electorală mai prevede că atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute de lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

LĂSAȚI UN MESAJ