Cartoful are o nouă şansă

3
561
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

Fermierii făgărăşeni au găsit soluţia pentru a transforma cultivarea cartofului într-o afacere rentabilă. Ei au ales să se unească şi să acceseze fonduri europene. Astfel, un vis s-a transformat în realitate. De curând, în comuna Viştea a fost construită o fabrică de sortare, spălare şi ambalare a acestei legume atât de populară în Ţara Făgăraşului. Tehnologia folosită este una de ultimă generaţie.

Cartoful făgărăşean reînvie pe piaţă

„Cartoful nu mai este o afacere“ – o vorbă tot mai des auzită prin satele Ţării Făgăraşului. Dacă odată, un cultivator de cartofi putea trăi şi chiar avea profit de pe urma acestei îndeletniciri, acum totul a devenit o muncă în zadar, iar mulţi oameni dezamăgiţi au început să renunţe să mai cultive. Sunt însă şi agricultori care au încercat să iasă din acest impas şi se pare că au şi reuşit. 70 de producători de cartofi au hotărât să se unească într-o asociaţie şi astfel au reuşit să obţină de la Uniunea Europeană nu mai puţin de 1.200.000 de euro. Banii au fost investiţi într-o fabrică de spălare, sortare şi ambalare a cartofilor la cele mai înalte standarde, care a fost pusă deja în funcţiune.

„ Este un centru de preluare a producţiei de cartofi a membrilor grupului. Este investiţia grupului de producători. Grupul nostru este printre puţinele grupuri de acest gen din ţară. Fabrica are o capacitate de preluare de 100 de tone pe zi, asta însemnând cam 10 tone pe oră la capacitate maximă. Capacitatea de livrare ar fi cam la 80 de tone pe zi, aproximativ 8 tone pe oră“, a spus Cleonic Sucaciu, producător în cadrul Asociaţiei Producătorilor de Cartofi din Ţara Făgăraşului.

Cartofi sortaţi şi ambalaţi la o tehnologie avansată

Astfel, după preluare, cartofii ajung să fie sortaţi şi ambalaţi la cea mai avansată tehnologie computerizată. În fabrica Asociaţiei Producătorilor din Ţara Făgăraşului se sortează 10 tone de cartofi pe oră. Leguma este ambalată în pungi împărţite în 4 sortimente, pentru piure şi copt, pentru cartof prăjit, cartof alb pentru salată şi cartof roşu pentru salată. De asemenea, el mai este ambalat în plase de până la 5 kilograme şi saci rachel de până la 25 de kilograme.

„Grupul şi-a propus prin uniune realizarea acestei investiţii. Ne-am propus să avem un centru propriu de preluare a producţiei şi o linie de valorificare a producţiei. Asta înseamnă comercializarea producţiei către  marii retail-eri ai ţării, supermarket-uri şi celelalte pieţe. Acerst lucru presupune o prelucrare şi o prezentare a mărfii în condiţii europene“, a mai adăugat Cleonic Sucaciu.

Cei 70 de producători sunt încrezători că, odată cu înfiinţarea acestei fabrici, cartoful din Ţara Făgăraşului va fi mult mai dorit de marii comercianţi din ţară şi din străinătate şi astfel comercializarea cartofului nu va mai reprezenta o problemă ca şi până acum.

(Iulia Grecu)

3 COMENTARII

  1. Ma bucur ca se mai intampla si lucruri bune la noi in tara.Felicit pe cei care au gandit si realizat acest proiect.Doar asa putem face fata concurentei externe si cine stie chiar interne.Era pacat ca o zona renumita in cultivarea cartofului sa nu aiva desfacere.Poate asa va determina si pe cei care in ultimii ani au renuntat la cultivarea cartofului sa revina.

  2. Bravo! Astfel de asocieri trebuie sa fie realizate tot mai des, deoarece numai asa putem sa rezistam intr-o competitie cu cei care au capital si pot influenta evolutia pietei. Succes tuturor oamenilor curajosi si inteligenti!

  3. Voi sunteti dovada ca se poate.Am cumparat de la voi(mai precis de la magazinul BILLA Cluj Napoca) si am ramas placut surprins de modul de prezentare si de ambalare. Ideala este si cantitatea la care se ambaleaza lucru care face din manipularea sacilor o joaca. Nu inteleg de ce nu va promovati marfa si pina la urma afacerea.
    Succes pe mai departe.

LĂSAȚI UN MESAJ