Atâta timp cât există dăruire în ceea ce faci, rezultatul nu poate fi decât pozitiv

0
70
http://webmobile.xdev.ro/fagarastv/player.html

ispi-frumoasa Interviu cu Radu Ispas, administrator public al judeţului Braşov

Radu Ispas este un om cu care am discutat de multe ori. Întotdeauna am rămas plăcut surprins de calmul şi politeţea acestui om, mereu îndatoritor. Mereu cu răspunsuri documentate şi la obiect. Este un om care de mai mulţi ani se află în ,,capul trebii’’cum se spune, la judeţ. De unde, printre multele sarcini, se străduieşte să nu uite de făgărăşenii lui. O muncă grea, de multe ori nevăzută, niciodată de ajuns. Pentru că problemele sunt multe. Pe care şi acest om liniştit, dar puternic, încearcă să le rezolve. Trecând cu eleganţă peste emotivitatea pe care i-o provoacă orice interviu…

Funcţia dumneavoastră este de dată mai recentă. Ce semnifică ea exact? Cu ce vă ocupaţi? Ce responsabilităţi aveţi?
Legea 286/2006 care modifică şi completează Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale reglementează unele elemente de noutate, menite să răspundă problemelor importante ale administraţiei publice locale. Între acestea se regăseşte şi conceptul de administrator public. Preşedintele CJ mi-a încredinţat organizarea, coordonarea şi gestionarea activităţii aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Braşov şi a serviciilor publice de interes judeţean. Totul s-a făcut pe baza obiectivelor şi indicatorilor de performanţă stabilite între părţi, de comun acord. Am încheiat un contract de management, intrat în vigoare acum doi ani şi încerc să îl duc la îndeplinire, după cum ştiu eu mai bine.

Este într-adevăr o funcţie nouă, dar legea conferă posibilitatea delegării anumitor sarcini de la preşedintele Consiliului Judeţean către administratorul public, cu excepţia celor care nu pot fi delegate, conform Legii 215/2001. Administratorul public îndeplineşte atribuţii de coordonare privind aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Braşov, serviciile publice de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de specialitate şi/sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean. De asemenea, îndeplineşte calitatea de ordonator principal de credite şi are atribuţii cu referitoare la relaţia cu consiliul judeţean. El reprezintă instituţia în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, cu organizaţiile internaţionale, cu persoanele juridice private. Precum vedeţi, sunt multe atribuţii, deci multă răspundere şi, normal, multă muncă.

ispi-kiwanisAdministratorul judeţean are doar o funcţie de execuţie sau participă şi la elaborarea strategiei de dezvoltare a judeţului?
Nu, nu sunt doar un simplu executant. Pe lângă funcţia de execuţie, fiind subordonat Preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, administratorul public are atribuţii şi în ceea ce priveşte elaborarea strategiei de dezvoltare a judeţului cum ar fi formularea de politici, strategii şi proceduri noi, actualizate, elaborarea de planuri de acţiune pentru implementarea politicilor şi strategiilor. Pe lângă participarea la elaborare, sunt şi atribuţii de control, de monitorizare şi evaluare a implementării politicilor, strategiilor, programelor.

Cum aţi resimţit, la nivelul dumneavoastră, faptul că PNL nu mai face parte din arcul guvernamental?
Indiferent de situaţia existentă pe plan naţional, în ceea ce priveşte forţele politice aflate la guvernare sau in opoziţie, datoria mea, ca administrator public al judeţului, este de a coordona si canaliza resursele disponibile pentru rezolvarea cât mai eficientă a problemelor cu care se confruntă judeţul. Sunt probleme economice, sociale, ale oamenilor, al instituţiilor. Ele nu ţin şi nu trebuie să ţină de politică.

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă judeţul şi, în special, Ţara Făgăraşului? Ce aţi făcut pentru ameliorarea lor?
Principala problemă la nivelul judetului Brasov o constituie tot drumurile. Aici, oricât ai face, nu ai făcut destul, tot mai e de lucru până la a avea drumuri ca în Occident. Infrastructura rutieră este vitală, drumurile bune aduc numai beneficii pentru zonă. În 2008, Consiliul Judeţean a făcut mari eforturi pentru repararea, reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene. Programul a fost realizat în proporţie de 80%. În Ţara Făgăraşului, drumul Şercaia – Hoghiz, DJ 104, a rămas nereabilitat. E un drum cu o situaţie mai specială. Consiliul Judeţean a făcut propunerea de clasificare a acestuia ca drum naţional încă din luna martie 2009. Şi asta pentru că reabilitarea si modernizarea drumului necesită sume uriaşe, de aproape 50 milioane euro, fonduri de care bugetul Consiliului Judeţean nu dispune. Suma din TVA repartizată Consiliului Judeţean de la bugetul de stat, pentru drumuri, a fost în acest an de doar 2,3 milioane euro. De asemenea, s-a ţinut cont că acest drum are importanţă naţională, făcând legătura între două drumuri naţionale. Traficul pe acest drum este unul greu, pe el circulănd camioane de tonaj mare care transportă produsele de carieră si cele ale fabricii de ciment din Hoghiz. Este deci nevoie de lucrări de amploare, de durată şi, cum vă spuneam, foarte costisitoare. E nevoie de o implicare guvernamentală.

O altă problemă importantă care trebuie rezolvată în judeţ o constituie finalizarea lucrărilor la reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, in Ţara Făgăraşului a apărut o problemă specifică, privind operatorul regional: Făgăraşul şi alte câteva comune au aderat la operatorul regional „Asociaţia de Apă Sibiu”. Pentru a putea sprijini Făgăraşul şi comunele afiliate operatorului din Sibiu, Consiliul Judeţean Braşov a devenit şi el membru al Asociaţiei de Apă Sibiu, putând astfel cofinanţa programele localităţilor respective. Astfel, Făgăraşul şi comunele afiliate Asociaţiei de Apă Sibiu vor participa la accesarea unor fonduri europene, care, în prima fază, vor fi de 60 milioane euro.

De asemenea, Preşedintele Consiliului Judeţean a a făcut demersurile necesare la Guvern pentru finanţarea unor lucrări la reţelele de apă si canalizare, precum şi pentru repararea, reabilitarea şi asfaltarea de drumuri în comunele din judeţul Braşov.

Criza economică a agravat aceste probleme sau doar a amânat rezolvarea lor?
Criza economică, prost gestionată de către Guvernul Boc, a agravat situaţia economică din toată ţara, iar acest lucru se vede şi se simte şi în judet. Dacă in fiecare an se aşteptau rectificările bugetare, care până acum erau pozitive, in acest an aşteptăm cu teamă o rectificare bugetară care sigur va fi negativă. Deci nu ni se vor mai da bani, ci ni se vor lua! Asta cu toate că sunt mult mai puţini bani decât în anii trecuţi. Noi am luat deja măsuri preventive de atenuare a efectelor generate de criză. De atenuare, că de eliminare e imposibil.
Cu cât sunt mai mici resursele bugetului judeţean în acest an de criză faţă de anul trecut? Faceţi o comparaţie.

La capitolul investiţii avem o scădere de aproape 52%. Vă daţi seama, mai mult de jumătate! Investiţiile la drumuri au scăzut efectiv dramatic, sumele alocate de Guvern fiind diminuate considerabil, cu 201%! Luăm în considerare şi faptul că în 2008 au fost utilizate şi resurse atrase de aproximativ 3,8 ori mai mari decat sursele alocate de la buget! În concluzie, Guvernul Boc a alocat sume care, din punctul meu de vedere, nu pot asigura necesarul de resurse pentru proiectele Consiliului Judetean pe anul 2009. Sunt total insuficiente.

ispi-anSunt făgărăşenii mai norocoşi decât alţi locuitori ai judeţului, pentru că dumneavoastră, originar de aici, ocupaţi această funcţie?
Oriunde aş fi şi orice activitate aş desfăşura, niciodată nu voi uita locul de unde am plecat, faptul că aparţin Făgăraşului cu trup şi suflet. Am astfel avantajul că înţeleg şi cunosc toate problemele şi necesităţile concetăţenilor mei. În acelaşi timp, prin funcţia de demnitate publică la nivel judeţean pe care o ocup, sunt obligat să acord importanţa cuvenită tuturor localităţilor braşovene. Bineînţeles, bazându-mă pe criterii obiective: suprafaţă, număr de locuitori, resurse disponibile, necesităţi de investiţii. Dincolo de patriotismul local care ne e caracteristic şi nouă, făgărăşenilor, cred că cel mai important lucru este ca locuitorii Făgăraşului să aibă încredere în ceea ce Executivul Consiliului Judeţean poate face pentru ei. Oamenii trebuie să fie convinşi că eforturile noastre sunt îndreptate spre rezolvarea problemelor cu care ei se confruntă.

Care credeţi că sunt căile pe care Făgăraşul poate renaşte?
Făgăraşul a avut mult de suferit în anii postdecembrişti din cauza prăbuşirii marii industrii şi a disponibilizărilor masive. De aici a rezultat şi exodul masiv al forţei de muncă active spre alte meleaguri, care ne-a sărăcit de resursa umană. Cea mai preţioasă dintre toate. Pentru revigorarea zonei avem nevoie de politici coerente care să vizeze pe de o parte valorificarea resurselor naturale, materiale şi umane de care dispunem, iar pe de altă parte să încurajeze revenirea acasă a făgărăşenilor plecaţi peste hotare. Sunt convins că mulţi dintre aceşti concetăţeni ai noştri ar dori să contribuie cu capitalul lor de cunoştinţe sau cu cel financiar dobândit în străinătate, la renaşterea Făgăraşului, dar pentru aceasta ei trebuie încurajaţi şi sprijiniţi de către autorităţile locale. Folosind experienţa lor şi cunoscând exact nevoile comunităţii, putem dezvolta activităţi în domeniul industrial, în servicii şi mai ales, în turism. De altfel, sunt convins că viitorul prosper al municipiului nostru este în mare măsură legat de dezvoltarea turismului cu multiplele sale componente: turism de iarnă, ecoturism, turism rural, turism cultural, turism ecumenic, turism de afaceri şi de conferinţe.

ispi-in-excursieConsiliul Judeţean a pus accentul pe dezvoltarea turismului în zonă. Ce face CJ pentru reabilitarea Cetăţii Făgăraşului şi înscrierea ei într-un circuit turistic?
În ceea ce priveşte Cetatea Făgăraşului vă pot spune că Preşedintele Consiliului Judeţean Aristotel Căncescu şi cu mine am promovat şi susţinem un program de reabilitare a Cetăţii Făgăraşului care va cuprinde şi construcţia unor ateliere funcţionale destinate practicării meşteşugurilor tradiţionale, cum ar fi prelucrarea si ornamentarea lemnului, olărit, cojocărit, morărit. Programul se referă şi la introducerea acesteia intr-un circuit turistic al Ţării Făgăraşului, alături de mănăstiri, bisericile săseşti şi monumentele istorice. Acest program a fost discutat cu o societate din Belgia, valoarea lui estimându-se cam la 50 milioane euro. E un program mai amplu, de reabilitare atât a Cetăţii Făgăraşului, cât şi a mănăstirilor, bisericilor săseşti şi a monumentelor istorice.

Aţi avut multă vreme funcţii de conducere. Era mai bine şi mai uşor când eraţi director la Mecanoplast sau nu?
Ambele funcţii implică responsabilităţi şi capacităţi manageriale. Diferenţa este că administratorul public necesită unele calităţi considerate ca fiind o absolut necesare pentru îndeplinirea eficace a responsabilităţilor postului. Capacitate de analiză si sinteză, precum şi capacitatea de a comunica, clar şi concis, autonomie, echilibru, instruire continuă, viteză de adaptare, disponibilitate imediată, mobilitate, sociabilitate, flexibilitate. Mă străduiesc să le ,,acopăr’’ pe toate!

De ce iubiţi vânătoarea?
Nu e vorba neapărat de iubire, este în primul rând un sport practicat din pasiune care, din punctul meu de vedere, solicită anumite calităţi pe care trebuie să le aibă un vânător adevărat: etică şi legalitate, dar şi raţiune, credinţă, autoeducare, autocontrol, experienţă şi, de ce nu, talent.

Cum faceţi faţă unui program atât de încărcat, care presupune şi naveta Făgăraş-Braşov?
Nu e simplu şi nici uşor. Dar nu mă aflu aici pentru a-mi fi uşor, ci pentru a rezolva probleme mult mai grele decât o navetă. Prin însăşi natura funcţiei si a sarcinilor mele, a transformărilor evolutive ce au loc într-o administraţie publică, timpul rămas liber este extrem de limitat. Dar atâta timp cât există dăruire în ceea ce faci, rezultatul nu poate fi decât pozitiv. Sunt şi am fost susţinut, încă de la început, de membrii familiei.

Cum v-aţi dori să arate Ţara Făgăraşului la modul ideal?
Pentru mine, şi sunt convins că şi pentru cei care au străbătut măcar o dată aceste meleaguri, Ţara Făgăraşului, cu splendorile ei peisagistice şi cu localnicii primitori, constituie o adevărată vatră românească. Dispune de rezervaţii naturale impresionante, cea mai cunoscuta desigur fiind Dumbrava Narciselor din satul Vad. Are, deasemenea, multe schituri si mănăstiri, adevărate centre de cultură şi viaţă spirituală. Cea mai cunoscută dintre ele, în toată ţara, dar şi în străinătate, este Mănăstirea Brăncoveanu de la Sâmbăta de Sus, renumită ca loc de reculegere pentru credincioşi şi vizitatori. Dacă ideal este ceea ce place ochiului şi bucură sufletul, atunci Ţara Făgăraşului oferă o mulţime de motive în acest sens, investiţiile făcute de Consiliul Judeţean Braşov, în special în ceea în infrastructura, vor facilita dezvoltarea turismului în zonă şi creşterea economiei, prin atragerea de investitori. Îmi doresc şi am convingerea că Ţara Făgăraşului va deveni cea mai prosperă regiune a judeţului.
Interviu realizat de Dan CIOCOIU

1 COMENTARIU

  1. dane, iar dai cu mucii-n fasole! cum poti sa-l ridici in slavi pe ISPAS, care a dus mecanoplastul aproape de faliment, a furat cat a putut, si-a batut joc de angajati…
    asta ti-o spune unul care a lucrat 20 de ani la mecanoplast

LĂSAȚI UN MESAJ