Făgărașul împlinește astăzi 734 de ani de la prima atestare documentară, din cunoscutul document de la 11 martie 1291, emis de regele Ungariei, Andrei al III-lea, în adunarea de la Alba Iulia pentru magistrul Ugrinus, nobilul credincios al regelui, care revendica posesiunile sale Făgăraşul şi Sâmbăta, în virtutea drepturilor avitice susţinute şi de diplomele regale pe care le primiseră antecesorii săi. ”Evoluţia aşezării a fost dependentă de fortificaţia din cadrul ei. În 1397, regele Sigismund de Luxemburg emitea un document la Făgăraş, fără să pomenească existenţa vreunei cetăţii şi calificând aşezarea drept Villa Fogaras. La scurtă vreme însă, Făgăraş apare ca oppidum, statut care-l va păstra apoi în veacurile următoare. Documentul în cauză, din 1413, consemnează prezenţa a doi martori din târgul Făgăraş într-o înţelegere cu saşii din Merghindeal şi românii din trei sate făgărăşene. Este greu de precizat dacă statutul de târg a fost dobândit în intervalul dintre cele două documente sau este vorba doar de imprecizie din partea documentului regal. Importanţa Făgăraşului pentru administrarea ţării înclină spre cea de-a doua explicaţie. Castelanii şi fortificaţia (,,fortalicium”) sunt atestate în 1455-1456 în două scrisori ale lui Iancu de Hunedoara, când numeşte un castelan, iar în 1456, adresându-se braşovenilor vorbeşte de „cetatea noastră de la Făgăraş”- menționează Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat.
De-a lungul timpului, orașul nostru a fost un important punct de reper în istoria României, cu Cetatea Făgărașului, reședință pentru mai mulți domnitori si principi, printre care Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân, Negru Vodă sau Mihai Viteazu.
