În Ajun de Bobotează se spune că fetele mari își pot afla ursitul. Ele își pot pune sub pernă un fir de ceară din lumânarea preotului și un fir de busuioc, iar peste noapte se spune că vor visa chipul sortitului.
În trecut, fetele tinere și necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură acest lucru însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
În Ajun de Bobotează, potrivit superstițiilor, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători. De asemenea, tot o superstiție spune că cine va strănuta în Ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează. Potrivit rânduielilor tipiconale, dacă Ajunul Bobotezei cade în timpul zilelor săptămânii, atunci în această zi se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar în ziua sărbătoririi Bobotezei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
Dacă este brumă în Ajunul Bobotezei, atunci anul va aduce poame multe. Dacă picură din streașina casei în ziua de Ajun se spune că va fi o vară ploioasă. Dacă în Ajunul Botezului Domnului va ploua, va fi un an ploios. Se spune că dacă zăpada de sub picioarele preotului scârțâie în ziua în care acesta ajunge în case cu Iordanul, atunci va fi un an bogat și roditor.
De asemenea, tot o superstiție spune că din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul, de acolo vor veni și ploile din timpul anului.
