Compania energetică de stat Hidroelectrica, care a devenit jucător important pe piața de furnizare de energie electrică în acest an, a lansat două licitații în sistemul electronic de achiziții publice SEAP pentru studii de fezabilitate și caiete de sarcini pentru proiectarea și execuția la cheie în privința dezvoltării a două parcuri fotovoltaice și a două centrale de producție a hidrogenului verde. Este vorba despre „Amenajarea Energetică Ostrovu Mare” și „Amenajarea Energetică Mândra”, relatează economedia.ro.
Licitațiile pentru studii de fezabilitate și caiete de sarcini sunt în valoare de 7,3 miliarde de lei, respectiv 12,3 milioane de lei.
Amenajarea Enegetică Ostrovu Mare va fi dezvoltată pe Dunăre, în amonte de Porţile de Fier II, având o capacitate cumulată a parcului fotovoltaic de 100 MWp, respectiv a electrolizorului de 50 MW, în timp ce a doua va fi pe Olt, în zona localității Mândra, parcul fotovoltaic având o capacitate de 300 MWp, respectiv a electrolizorului de 100 MW.
Durata celor două studii de fezabilitate este de 24 de luni fiecare, iar data de deschidere a ofertelor începe de la 1 martie 2023. Entitatea Contractantă va răspunde în mod clar și complet tuturor solicitărilor de clarificări – în a 11-a zi înainte de termenul limită stabilit prin anunțul de participare pentru depunerea ofertelor.
Conform economica.net, de fapt Hidroelectrica vrea să folosească un vechi amplasament pe care, în timpul perioadei comuniste, statul ar fi dorit să construiască un ansamblu hidrotehnic, amenajarea Făgăraș-Hoghiz, pe Olt. Proiectul a fost aprobat în 1989, dar a fot abandonat oficial 30 de ani mai târziu, în 2019, pe motiv că nu s-a fi justificat economic centrala de doar 27 MW, majoritatea lucrărilor având alte scopuri, respectiv protecția împotriva inundațiilor și asigurarea de apă pentru irigații. Hidroelectrica este proprietar pe mare parte din teren, respectiv 396 ha.
Compania ar dori să construiască acolo mai întâi un parc fotovoltaic cu o capacitate de 300 MW, amplasat în fosta cuvetă a lacului de acumulare Făgăraș-Hoghiz, cu racordare la sistemul energetic național. Energia produsă ar urma, fie să alimenteze consumatorii, fie – și aici este a doua fază a proiectului – să fie folosită pentru electroliza apei într-o viitoare centrală de producție a hidrogenului verde. Aceasta din urmă ar trebui să aibă o capacitate de producție de 15.000 de tone de hidrogen pe an, cu un electrolizor cu o capacitate instalată de 100 MW și să utilizeze apa din Olt și energia verde produsă de parc.
Randamentul centralei de producție a hidrogenului ar trebui să fie de maximum 75%, iar aceasta ar putea să fie legată, ca variantă de back-up, la o hidrocentală existentă, CHE Voila. Hidroelectrica vrea să vadă scenariile de fezabilitate economică la un preț al hidrogenului cuprins între 3 și 4 euro/kg, estimat pentru anul 2027.
Hidroelectrica arată că “prestatorul va prezenta dovada finalizării cu succes a cel puțin două proiecte similare, cu o capacitate cumulată a parcului fotovoltaic de 300 MWp, respectiv a electrolizorului de 100 MW”.
Hidroelectrica este cel mai mare producator de energie verde din Romania, compania având în exploatare un numar de 209 centrale hidroelectrice, cu o putere instalată de 6.482 MW. Acestora li se adaugă parcul eolian de la Crucea, de 108 MW, cumpărat la finalul anului 2020.
Acest proiect îndrăzneţ a fost demarat înainte de 1989. Guvernul comunist din 1987 a decis să demareze această investiție de anvergură, strategică la nivel național, care avea inițial dimensiuni mult mai mari. Conform proiectului inițial, coada lacului pleca de la Hoghiz – Homorod – Ungra – Cuciulata – Comăna – Crihalma – Veneția de Jos – Ticușu Nou – Părău – Șercaia – Hălmeag – Mândra. Capacitatea maximă de înmagazinare a lacului era de 338 de milioane de metri cubi.
În 1988, conducerea Partidului Comunist Român a dispus începerea imediată a lucrărilor investiției care avea trei scopuri:
1. Regularizarea râului Olt, care să permită reglarea de debite și intervenții pentru decolmatarea lacurilor din aval de Făgăraș.
2. Noul lac de acumulare construit, să asigure prevenirea de inundații din aval de barajul nou construit la Mândra.
3. Producție de energie electrică.
La Mândra au fost aduși 1.200 de muncitori care s-au apucat fără prea multe mofturi de treabă. Din păcate, după revoluție, lucrările au continuat într-un ritm mult mai mic, iar în 2004 Guvernul de la acea vreme a decis redimensionarea proiectului, astfel încât capătul lacului să ajungă doar până la Comăna, nu până la Hoghiz, cum era prevăzut inițial. Ulterior șantierul a fost închis definitiv. În 2014 a mai fost o încercare de asociere între Consiliul Județean Brașov și Hidroelectrica pentru demararea unei investiții ce prevedea finalizarea barajului de la Mândra, dar fără rezultat.
