Transfăgărășanul a fost inaugurat oficial în data de 20 septembrie 1974, iar anul acesta se împlinesc 50 de ani de când se circulă pe „cel mai frumos drum din lume”.
Transfăgărășanul (oficial numerotat DN7C) începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, are o lungime de 151 km și traversează pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.
Până la construirea barajului și a lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană Cumpăna).
Pentru marcarea celor 50 de ani de la inaugararea Transfăgărășanului, consiliul Județean Sibiu, a pregătit o serie de evenimente.
Potrivit CJ Sibiu, între orele 9.00 și 17.00 va fi organizată o drumeție aniversară pe traseul Bâlea Cascadă – Bâlea Lac, avându-l ca ghid pe Radu Zaharie.
De la ora 11.00 se va deschide o expoziție de acuarelă, realizată de muzeograful Adrian Stoia, care ilustrează mașini care au străbătut Transfăgărășanul și utilaje folosite la construcția drumului, găzduită în Pavilionul Muzeal Multicultural din Muzeul Astra. În parcarea de la intrarea principală în Muzeul Astra va găzdui, între orele 11.00 și 16.00 o expoziție de mașini de epocă „Mașini care au traversat munții. Autoturismele Dacia vor face un tur prin muzeu, pentru a oferi vizitatorilor posibilitatea să se bucure de sesiuni foto.
Între orele 17.00 și 18.30 este programată dezbaterea „Transfăgărășan 50 de ani de la inaugurare”, la Biblioteca Astra, iar între orele 19.00 și 20.30 este programat concertul „Opera È Passione”, susținut de Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, sub bagheta dirijorului Cătălin Toropoc, alături de soliști: Ștefan Cazacu – violoncel, Mădălina Bourceanu – soprană, Adelina Cociobanu – mezzosoprană, Andrei Manea – tenor, David Pogana – bariton.
La ora 19.00 va fi deschisă expoziția „Construcția Transfăgărășanului” cu fotografii de arhivă din timpul lucrărilor de construcție a Transfăgărășanului.
Considerată una dintre cele mai spectaculoase şosele din lume, Transfăgărăşanul este cunoscut, în special, ca atracţie turistică, însă raţiunile care au dus la construirea drumului au fost cu totul altele. Primul proiect în care se pomenea de o cale de acces în acea zonă, la începutul anilor ’60, viza exploatările forestiere, însă a fost abandonat din cauza costurilor foarte mari.
Zece ani mai târziu, proiectul a intrat în atenţia lui Nicolae Ceauşescu. Una din explicaţiile vehiculate de cei care i-au fost alături este aceea că, după invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în 1968, dictatorul şi-a dorit construirea unui drum strategic care să creeze o legătură în plus între Transilvania şi Muntenia, considerând că trecerile existente între cele două regiuni ale ţării ar fi vulnerabile în cazul unei situaţii de război.
Lucrările propriu-zise au început la 10 martie 1970, iar regimul comunist şi-a propus să finalizeze acest proiect grandios în numai trei ani. În acest scop, a fost mobilizată Armata, dar alături de militari a fost folosită şi forţa de lucru a sute de muncitori aduşi din diverse zone ale ţării. Aceştia erau atraşi cu salarii foarte mari pentru acele vremuri, circa 6.000 de lei pe lună. Din cauza condiţiilor foarte dificile, termenul de finalizare a lucrării a fost amânat cu un an, Transfăgărăşanul fiind inaugurat la 20 septembrie 1974. A mai durat patru ani până când drumul a fost asfaltat în întregime, pentru ca în 1980 şoseaua să fie adusă la stadiul pe care îl cunoaştem astăzi.
