În 2024, în România au loc toate tipurile de alegeri politice posibile: europarlamentare, locale, generale (parlamentare) și prezidențiale. Aproape 19 milioane de români din cei 22 de milioane sunt așteptați la vot în 2024. Primele alegeri sunt cele europarlamentare, în iunie. Urmează cele locale și alegerile pentru un nou Parlament – la o dată ce nu a fost încă stabilită. La finele anului, românii vor vota și un nou președinte.
Anul alegerilor începe cu cele la europarlamentare, alegeri care au loc odată la 5 ani. Ele se vor desfăşura în toate statele membre, în perioada 6-9 iunie , după cum a anunțat încă din mai 2023 Roberta Metsola, Președinta Parlamentului Uniunii Europene. Noi, românii, vom merge la urne pentru europarlamentari, pe data de 9 iunie.
În privința datelor de desfășurare a celorlalte tipuri de alegeri nu este stabilită clar niciuna. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a precizat pentru Europa Liberă că stabilirea zilei de 29 septembrie – anunțată de surse politice ca data alegerilor locale – ar fi o variantă constituțională; precedentele de acest fel au avut loc în septembrie 2020.
În ceea ce privește alegerile parlamentare și prezidențiale, ele trebuie organizate cel mai târziu la începutul lunii decembrie și s-ar putea suprapune parțial, a completat președintele AEP. Alegerile prezidențiale au însă două tururi.
Un calendarul posibil al alegerilor din 2024, ar arăta în felul următor:
– alegeri europarlamentare se pot organiza în perioada 6-9 iunie, cel mai probabil 9 iunie
– alegeri locale – 29 septembrie
– alegeri parlamentare – 24 noiembrie
– alegeri prezidențiale – primul tur 24 noiembrie, al II-lea tur 8 decembrie
În România, președintele Klaus Iohannis a transmis în mesajul de Anul Nou că „anul electoral 2024 ne va pune în fața unor opțiuni care vor marca destinul țării noastre. De aceea, pentru a reuși să transformăm România în țara pe care ne-o dorim, este vital să ne exercităm dreptul de vot la toate rundele de alegeri care vor urma”.
