În 2010, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, iniţiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care data naşterii poetului Mihai Eminescu – 15 ianuarie – să devină Ziua Culturii Naţionale. Astfel, începând din 2011, pe 15 ianuarie, este sărbătorită și Ziua Culturii Naţionale. Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie. Este o sărbătoare națională, care are loc anual în România pe 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta, și efortul academic. Potrivit Legii, autorităţile vor sprijini material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice, iar Ministerul Culturii va elabora un ghid al acestora. Totodată, societăţile române de televiziune şi radiodifuziune trebuie să realizeze şi să includă în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.
În fiecare an, pe data de 15 ianuarie, Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei românești” ajunge la inimile celor care îl omagiază. Anul acesta se împlinesc 171 de ani de la nașterea celui mai mare poet român, care, chiar dacă îl trecem cu vederea de-a lungul anului, se face simțit prin poemele cunoscute.
Mihai Eminescu este al șaptelea fiu al familiei formate din Gheorghe și Raluca Eminovici. Poetul a copilărit la Ipotești și la Botoșani. Între 1869 și 1872 a fost student la Viena, unde a urmat ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie și Drept . Între 1872 și 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. Junimea i-a acordat o bursă cu condiția să-și ia doctoratul în filozofie. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene. Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.
A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani (De-aș avea). Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.
Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas.
În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu.
Ca un element insolit, potrivit World Records Academy, în 2009, „Luceafărul” lui Mihai Eminescu a fost declarat cel mai lung poem de dragoste. „Poemul poate fi simplu descris (pentru generaţia YouTube de astăzi…) drept o combinaţie între „Pe aripile vântului/ Gone with the Wind” (dramă romantică), „Star Trek” (conţine divertisment SF) şi „Love Story” (poemul este unul dintre cele mai romantice şi se încheie cu o dramă) – toate amestecate, ceea ce înseamnă că este un poem romantic, dar şi unul modern, al mileniului al treilea”, notează cei de la WRA. A iubit cu patima unui romantic, fiind omul timpului său, nu numai femeia, dar și adevărul și nația din care se trăgea, a iubit viața cu toate bunele și relele ei și mai presus de toate a iubit Cuvântul.
Și din Cuvânt a făcut magie, a făcut scânteie, curcubeu, lumină, a făcut o eternitate de limbă-comoară , pe care ne-a lăsat-o moștenire.
De aceea in fiecare 15 ianuarie se naște Cuvântul Eminescu.